România ar putea pierde fonduri esențiale din bugetul Uniunii Europene, pe fondul negocierilor tensionate pentru viitorul cadru financiar multianual. Divergențele dintre statele membre și presiunea de a reduce cheltuielile amenință finanțarea pentru agricultură și coeziune, priorități pentru București.
Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene ar putea aduce pierderi semnificative pentru România. Țara riscă să primească mai puține fonduri pentru agricultură și coeziune, domenii cheie în care Bucureștiul insistă să mențină o finanțare consistentă.
Un document diplomatic intern, consultat de Euractiv, arată că diferențele dintre statele membre fac dificilă evitarea unei discuții despre reducerea cheltuielilor din cadrul bugetului propus de Comisia Europeană, de aproape 2.000 de miliarde de euro.
Ambasadorii celor 27 de state membre vor discuta arhitectura viitorului Cadru Financiar Multianual, într-un context în care capitalele europene refuză să își majoreze contribuțiile directe la bugetul comun și nu au ajuns la un acord asupra noilor taxe și surse de venit propuse de Bruxelles.
„Atunci când aceste elemente sunt puse alături de reticența multora de a-și crește contribuțiile la bugetul UE și de nivelurile diferite de susținere pentru noile resurse proprii, ele indică necesitatea de a reflecta asupra nivelului nostru de ambiție privind creșterea cheltuielilor”, se arată într-o notă pregătită de președinția irlandeză a Consiliului UE.
State precum Germania, Olanda și Suedia consideră că dimensiunea totală a bugetului este prea mare. Ele susțin că Uniunea ar trebui să cheltuiască mai mult pentru apărare și tehnologii strategice, dar fără a crește factura totală, ceea ce ar implica reducerea cheltuielilor tradiționale pentru agricultură și coeziune.
De cealaltă parte, statele care beneficiază puternic de fondurile de coeziune și Politica Agricolă Comună, precum Italia, Polonia și Spania, avertizează că noile priorități nu ar trebui finanțate prin sacrificarea celor vechi. România se alătură acestora, subliniind necesitatea unui buget ambițios, esențial pentru infrastructură și agricultură.
Recent, o propunere de compromis pregătită de președinția cipriotă prevedea reduceri de aproximativ 33 de miliarde de euro, dar a fost respinsă de țări precum Olanda, care consideră dimensiunea totală a bugetului încă prea mare.
În acest context, tăierile devin tot mai greu de evitat. Parlamentul European susține că Uniunea are nevoie de un buget mai mare pentru a finanța noile priorități și politicile tradiționale, ceea ce complică și mai mult negocierile, ce necesită unanimitatea statelor membre și aprobarea Parlamentului.
Președintele Consiliului European, António Costa, încearcă să găsească un compromis, vizitând capitalele europene pentru a identifica liniile roșii ale celor 27 de state. Un nou document de negociere ar trebui prezentat înaintea reuniunii liderilor europeni din octombrie, cu ținta de a ajunge la un acord până la sfârșitul anului.
