Criza prelungită privind formarea unui guvern cu puteri depline și tensiunile acumulate în societate readuc în centrul scenei politice un scenariu evitat până acum de toate marile partide: alegerile parlamentare înainte de termen.
Augustin Zegrean susține că una dintre cele două condiții esențiale prevăzute de Constituție este deja îndeplinită. Au trecut mai mult de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură respinsă de Parlament, cea a Cabinetului Adrian Veștea.
Mai lipsește respingerea unei a doua solicitări de învestitură. Dacă și următorul candidat desemnat de Nicușor Dan se prezintă în Parlament și nu obține votul de încredere, președintele va avea posibilitatea constituțională de a declanșa procedura pentru dizolvarea Parlamentului.
Fostul președinte al CCR consideră că alegerile anticipate reprezintă un instrument democratic legitim atunci când partidele nu mai pot construi o majoritate funcțională.
„Dacă vezi că nu se poate (…) nu are rost să o mai întindem”, a declarat Augustin Zegrean într-un interviu acordat HotNews.
În opinia sa, președintele trebuie să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Acesta trebuie să formeze o echipă, să pregătească un program de guvernare și să solicite votul Parlamentului.
Dacă solicitarea este respinsă, ar fi îndeplinită și a doua condiție constituțională necesară pentru dizolvarea Legislativului.
Ce spune Constituția despre dizolvarea Parlamentului
Articolul 89 din Constituție stabilește două condiții cumulative:
Parlamentul trebuie să nu fi acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare, iar în acest interval trebuie să fi fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.
În situația actuală, termenul de 60 de zile a trecut. Există însă o singură solicitare de învestitură respinsă, cea a Cabinetului Veștea.
Prin urmare, următoarea nominalizare făcută de Nicușor Dan poate deveni decisivă. Dacă noul candidat nu primește voturile necesare, șeful statului va putea consulta președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare, după care va putea decide dizolvarea Parlamentului.
Este important însă că textul Constituției spune că președintele „poate” dizolva Parlamentul, nu că este obligat să o facă. Chiar și după două guverne respinse, decizia rămâne la șeful statului.
Potrivit lui Zegrean, numai președintele poate lua această hotărâre și „nimeni nu-l poate opri”, dar nici nu îl poate obliga să dizolve Legislativul.
