Peste 30.000 de locuri de muncă au dispărut din companiile din industria auto românească între 2021 și 2025, arată un raport Infinexa. În timp ce piața europeană a autoturismelor a crescut cu 5,7% în primul semestru din 2026, producția locală a scăzut cu 12,7%.
Industria auto din România își pierde angajații chiar în momentul în care piața europeană a autoturismelor este în creștere. Analiza se bazează pe bilanțurile a 2.325 de companii din lanțul auto românesc, dintre care 936 formează perimetrul principal urmărit pentru anul 2025.
Cifrele contrazic imaginea sugerată de veniturile sectorului. Cifra de afaceri a companiilor analizate a urcat nominal cu 35,1% între 2021 și 2025, de la 154,5 miliarde de lei la 208,8 miliarde de lei. Totuși, pe un panel constant de 1.200 de companii prezente în toți cei cinci ani, numărul salariaților a scăzut cu 30.683 de persoane, adică 13,7%. Creșterea veniturilor nu a păstrat, așadar, locurile de muncă.
Producția scade, Europa crește
În primele șase luni din 2026, înmatriculările de autoturisme din Uniunea Europeană au urcat cu 5,7% comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Producția de autovehicule din România a mers în sens invers, cu o scădere de 12,7%.
La Mioveni, producția a fost cu 17,7% mai mică decât în primul semestru din 2025. La Craiova, scăderea a fost de aproximativ 7%.
Costurile de producție au urcat în același interval. Costul orar al muncii în industria prelucrătoare din România a crescut cu 64% între 2021 și 2025. Energia industrială a costat în România, în a doua jumătate anului 2025, cu 43% mai mult decât în Spania, potrivit datelor din raport.
Raportul Infinexa arată că valoarea adăugată din industria auto se mută tot mai mult spre zone precum bateriile, electronica de putere și software-ul. România nu are, în prezent, niciun proiect de producție de celule de baterii la scară industrială.
Furnizorii de rang 1, cei mai afectați
Cea mai mare parte a reducerilor de personal a vizat furnizorii de rang 1, companiile care livrează direct către constructorul auto componente sau sisteme montate în automobil. Datele nu arată câți dintre cei 30.683 de salariați pierduți între 2021 și 2025 au fost concediați și câți au plecat voluntar.
Profitabilitatea întregului perimetru analizat s-a redus în aceeași perioadă. Marja netă a coborât de la 2,07% în 2021 la 1,70% în 2025. La furnizorii de rang 1, marja netă a ajuns la 1,29%, iar aproximativ un sfert dintre companiile din această categorie înregistrau pierderi.
Stocurile și creanțele furnizorilor de rang 1 au ajuns la 36,3 miliarde de lei în 2025, echivalentul a aproximativ 30% din cifra lor de afaceri. Raportul enumeră printre factorii care pot afecta activitatea acestor companii pierderea unei nominalizări pentru un nou program de vehicul, reducerea volumelor comandate de un constructor auto sau diminuarea numărului de schimburi la principalul client.
Insolvențe și semnale de alarmă
La 31 august 2026, 13 dintre cele 936 de companii analizate pentru 2025 se aflau în insolvență sau concordat preventiv. Dacă se adaugă și companiile din baza de date aferentă anului 2024 care nu mai apar în perimetrul pentru 2025, numărul ajunge la 26 din 1.077 de companii, respectiv 2,4%.
Potrivit analizei, între primele semnale de deteriorare și deschiderea unei proceduri de insolvență poate trece un interval de șase până la 24 de luni. Contractele multianuale și structura internațională a acționariatului pot prelungi acest interval în industria auto. Înaintea deschiderii unei proceduri pot apărea reduceri ale numărului de angajați, diminuarea investițiilor, restrângerea activității și consumarea capitalului de lucru.
La nivelul întregii economii românești, au fost deschise 303 proceduri colective în primul semestru din 2026, cu 39,6% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Datele naționale și cele referitoare la industria auto măsoară însă fenomene diferite și nu pot fi comparate direct ca rată de insolvență.
Printre semnalele asociate cu perioada premergătoare unei insolvențe, raportul enumeră pierderea nominalizării pentru un nou program de vehicul, reducerea numărului de schimburi la principalul client, scăderea rezultatului operațional, creșterea rebuturilor fără compensare comercială, costuri de finanțare care depășesc marja operațională, amânarea lucrărilor de mentenanță și reducerea limitelor de credit comercial.
Raportul mai menționează, în cazul furnizorilor auto, schimbarea structurii tehnologice a industriei, cu o creștere a importanței bateriilor, electronicii de putere și software-ului. Companiile care produc componente pentru tehnologii aflate în declin trebuie să își asigure noi programe și clienți pe măsură ce contractele existente se apropie de final.
Scenarii pentru următorii ani
Dacă reducerea numărului de angajați continuă în ritmul de 2%-3% pe an, analiza estimează o pierdere suplimentară de 12.000-18.000 de locuri de muncă până în 2028.
Într-un scenariu mai sever, al pierderii unui model major de producție, estimarea indică 35.000-40.000 de locuri de muncă mai puține până în 2030. În acest scenariu, producția de autovehicule ar scădea cu 27%-36% față de nivelul din 2025.
Industria auto generează în prezent aproximativ 2,2 miliarde de euro anual în venituri bugetare directe, potrivit analizei. În scenariul pierderii unui model major de producție, aceste venituri ar putea fi mai mici cu aproximativ 380-530 de milioane de euro pe an până în 2030, iar exporturile ar putea scădea cu 2-3 miliarde de euro anual.
În România, industria auto este reprezentată în principal prin activități de producție și fabricarea de componente. Analiza are la bază datele de bilanț din perioada 2021-2025 și informațiile disponibile până în septembrie 2026 și urmărește patru verigi ale lanțului auto: constructorii și asamblatorii, furnizorii de rang 1, furnizorii de rang 2 și 3, respectiv prelucrătorii de materie primă.
