Senatul a adoptat, luni, o declarație inițiată de AUR prin care solicită Guvernului să precizeze dacă ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a avut mandat expres pentru semnarea unui document privind limitarea dreptului de veto în politica externă europeană.
Documentul a trecut cu 64 de voturi „pentru”, din partea PSD, AUR și PACE – Întâi România, în timp ce PNL și USR au votat împotrivă, iar UDMR s-a abținut.
Declarația privind apărarea dreptului României de a-și proteja interesele naționale în Politica Externă și de Securitate Comună a Uniunii Europene a fost votată luni în plenul Senatului. Inițiativa aparține AUR și a fost susținută de 64 de senatori, în timp ce 29, de la PNL și USR, au votat împotrivă. Cei nouă senatori UDMR s-au abținut.
Documentul cere Guvernului să clarifice dacă Oana Țoiu a avut un mandat explicit pentru a semna un document comun privind limitarea utilizării dreptului de veto și extinderea votului cu majoritate calificată. Declarația solicită, de asemenea, ca Parlamentul să fie consultat înainte ca România să își asume poziții care ar putea schimba echilibrul decizional în politica externă și de securitate comună a UE.
Proiectul a fost prezentat în plen de senatorul AUR Cristina Dumitrescu, președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senat. Potrivit AUR, demersul vizează absența unui mandat politic și parlamentar clar acordat ministrului interimar de Externe în privința susținerii extinderii votului cu majoritate calificată, în detrimentul unanimității.
Replica AUR la declarațiile lui Fenechiu
Partidul condus de George Simion a reacționat și la poziția liderului senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, care a numit „demagogie de joasă speță” îngrijorările legate de pierderea unanimității. AUR susține că acest argument nu răspunde la întrebarea esențială, respectiv cine a mandatat-o pe Oana Țoiu să susțină schimbarea mecanismului decizional european într-un domeniu legat direct de suveranitatea și securitatea țării.
În intervenția sa din plen, Cristina Dumitrescu a explicat miza dreptului de veto, invocând tratatele europene. Ea a amintit că articolul 24, alineatul 1 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că politica externă și de securitate comună se definește și se pune în aplicare de Consiliul European și de Consiliu prin unanimitate, cu excepția cazurilor prevăzute altfel de tratate, iar adoptarea actelor legislative este exclusă în acest domeniu. Senatoarea a subliniat că dreptul de veto, acolo unde tratatele impun unanimitatea, nu reprezintă un privilegiu arbitrar al unui stat membru, ci o garanție juridică potrivit căreia o decizie de importanță fundamentală nu poate fi impusă unui stat împotriva voinței sale. Trecerea de la unanimitate la majoritate calificată în materie de politică externă și de securitate comună nu ar fi o simplă schimbare tehnică de procedură, ci o reducere a capacității fiecărui stat de a bloca o decizie pe care o consideră contrară intereselor sale, a mai arătat Dumitrescu.
Textul declarației solicită Guvernului demis al României să precizeze oficial dacă ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Silvia Țoiu, a avut un mandat expres anterior datei de 1 septembrie pentru semnarea documentului comun privind limitarea utilizării veto-ului și extinderea votului cu majoritate calificată în PESC. În cazul în care un astfel de mandat a existat, se cere transmiterea către Parlament a actului prin care acesta a fost acordat.
Peiu: „Nu putem să cedăm dreptul nostru de a decide”
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a avertizat în timpul dezbaterilor că abandonarea unui instrument precum dreptul de veto nu poate fi decisă fără consultarea reprezentanților aleși ai românilor. „V-aș ruga să fim cât se poate de conștienți că trebuie să ne exprimăm punctul de vedere referitor la o deturnare gravă a principiilor și regulilor democratice. Este imposibil ca Parlamentul Național să nu fie înștiințat și să nu poată să aprobe o chestiune de o asemenea importanță. Noi nu putem să cedăm dreptul nostru de a decide, dreptul națiunii române până la urmă, de a decide pentru că nu există un mandat popular în acest sens. Nu s-a votat niciodată vreun reprezentant al României, de la președinte până la ministru de Externe, care să aibă un mandat din partea națiunii române, a poporului român, să cedeze dreptul de veto în aceste chestiuni importante”, a declarat senatorul AUR. El a adăugat că, pe lângă absența unui mandat, există și obligația de a apăra interesul național.
Peiu a mai arătat că interesele statelor membre ale UE nu coincid întotdeauna, iar mecanismul unanimității permite României să își apere poziția în chestiuni strategice. „Este foarte greu de crezut că un stat ca Germania, cu asemenea putere și cu asemenea dimensiune, un sfert din economia Europei, să decidă în același fel ca un stat de dimensiune medie situat unde este situată România. Este vorba de apărarea dreptului nostru la un viitor demn, este vorba de apărarea principiului unei Europe multipolare. Europa este suma a 27 de națiuni astăzi. Nu poate un grup restrâns de politicieni să decidă în numele acestor națiuni”, a mai spus senatorul AUR.
Potrivit AUR, declarația adoptată cere transparență în stabilirea poziției naționale, consultarea Parlamentului și apărarea intereselor strategice ale României, inclusiv în regiunea Mării Negre, în Republica Moldova, în Ucraina, în securitatea flancului estic și în relația transatlantică. Partidul susține că apartenența României la Uniunea Europeană și participarea constructivă la deciziile comune nu presupun renunțarea la mecanismele juridice prin care statul își poate proteja interesele naționale. Formațiunea condusă de George Simion precizează că adoptarea declarației în Senat reprezintă un demers prin care se solicită Guvernului și ministrului Oana Țoiu să clarifice public mandatul și poziția asumate în această chestiune.
