Inflația din România a urcat la 6,6% în septembrie 2026, de la 6,2% în august, potrivit INS, întrerupând tendința de scădere din lunile anterioare. Cifrele contrazic previziunile lui Ilie Bolojan, care anunța la începutul anului o țintă de 4-4,5% și o stabilizare a prețurilor în a doua parte a anului. Carburanții, chiriile și serviciile au înregistrat în continuare scumpiri importante.
Institutul Național de Statistică a publicat marți datele privind evoluția prețurilor, care arată o revenire pe creștere a inflației. Rata anuală a urcat la 6,61% în septembrie, de la 6,17% în august, punând capăt trendului descendent înregistrat în lunile precedente. Numai în septembrie, prețurile de consum au avansat cu 0,77% față de luna anterioară, iar scumpirea cumulată de la începutul anului a ajuns la 5,4%.
Rata medie a inflației din ultimele 12 luni s-a situat la 9,2%. Comparativ cu septembrie 2025, când inflația anuală ajunsese la 9,88%, nivelul actual este mai scăzut, însă datele arată că procesul de dezinflație rămâne fragil, iar prețurile continuă să crească într-un ritm ridicat.
Ce promitea Bolojan la începutul anului
Aceste cifre readuc în discuție declarațiile lui Ilie Bolojan din primele luni ale anului, când premierul prezenta măsurile de austeritate drept un tratament economic necesar, ale cărui efecte pozitive urmau să apară în a doua jumătate a lui 2026. Pe 23 ianuarie, într-o intervenție la Digi24, Bolojan spunea că Guvernul își propune o țintă de inflație de 4-4,5%, alături de reducerea deficitului bugetar spre 6% din PIB.
„Anul acesta inflația ar trebui să scadă”, declara Bolojan, menționând că intervalul de 4-4,5% era o țintă orientativă. Pe 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă, premierul a mers chiar mai departe și a indicat o țintă de 4% pentru inflația de la finalul anului 2026.
La 13 februarie, într-un interviu pentru Europa FM, Bolojan explica faptul că efectele negative ale ajustării bugetare urmau să fie absorbite în a doua parte a anului, moment în care economia ar fi trebuit să revină pe creștere, iar inflația să scadă. O lună mai târziu, pe 4 martie, la B1 TV, premierul și-a reiterat perspectiva: „Cel puțin până la jumătatea anului încă, măsurile de contracție economică vor fi prezente, aceasta este realitatea. Din a doua jumătate, lucrurile ar trebui să se relanseze”. Bolojan susținea atunci că inflația va intra într-o zonă de stabilitate pe măsură ce economia se adaptează reducerii cheltuielilor și împrumuturilor publice.
La peste șapte luni distanță, datele INS arată că stabilizarea anticipată nu s-a produs, iar în septembrie inflația a reluat creșterea. Cu doar două luni și jumătate rămase până la final de an, rata anuală depășește cu peste două puncte procentuale intervalul pe care Bolojan îl anunțase în ianuarie.
Carburanți, chirii și alimente, în creștere accelerată
Rata generală de 6,6% ascunde scumpiri mult mai mari la anumite produse și servicii esențiale. Motorina s-a scumpit cu 37,61% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, iar benzina cu 28,42%, majorări care afectează direct transporturile și pot influența indirect costurile din alte sectoare economice.
În sectorul serviciilor, prețurile au crescut în medie cu 11,12%, cu mult peste inflația generală. Chiriile au înregistrat cea mai mare scumpire, de 39,46%, iar tarifele pentru apă, canalizare și salubritate au urcat cu 14,11%. Asistența medicală s-a scumpit cu 8,53%, reparațiile auto cu 8,89%, iar serviciile din restaurante și cafenele cu 6,14%.
La mărfurile alimentare, creșterea medie anuală a fost de 3%, dar unele produse de consum curent au avut majorări considerabile: cafeaua s-a scumpit cu 13,78%, ouăle cu 10,84%, uleiul comestibil cu 7,62%, iar laptele de vacă cu 7,56%.
Estimările BNR, depășite la rândul lor
Creșterea prețurilor nu depășește doar țintele stabilite de Bolojan la începutul anului, ci și prognozele mai recente ale Băncii Naționale a României. În raportul asupra inflației publicat în august 2026, BNR anticipa o rată anuală de 5,9% pentru septembrie și de 6,1% pentru sfârșitul anului. Rezultatul de 6,6% comunicat acum de INS depășește cu aproximativ 0,7 puncte procentuale estimarea băncii centrale pentru septembrie.
Prognoza BNR pentru finalul anului fusese deja revizuită în creștere, de la 5,5% la 6,1%, semn că perspectivele privind evoluția prețurilor se deteriorau și în evaluările instituției. În martie, Bolojan însuși avertizase că prelungirea crizei din Orientul Mijlociu și scumpirea carburanților ar putea duce la o creștere a inflației, recunoscând astfel riscurile externe la adresa estimărilor inițiale.
Datele actuale ridică întrebări privind eficiența și costurile ajustării economice promovate de Guvernul Bolojan. Majorarea TVA și a accizelor din 2025, alături de modificările aduse schemelor de sprijin pentru energie, au avut efecte asupra prețurilor, la care s-au adăugat șocurile externe, în special de pe piața petrolului.
Argumentul prezentat de Bolojan la începutul anului era că perioada de contracție economică urma să fie urmată, din a doua jumătate a lui 2026, de stabilizarea indicatorilor și reluarea creșterii economice. Tabloul din septembrie arată însă o realitate diferită: deși prețurile cresc mai lent decât în 2025, ritmul scumpirilor a accelerat din nou, serviciile înregistrează majorări de două cifre, iar rata anuală rămâne considerabil peste ținta anunțată de premier.
