Comisia Europeană a publicat raportul anual privind ocuparea și situația socială, care leagă productivitatea și competitivitatea economiei europene de calitatea locurilor de muncă.
Documentul arată că rata ocupării a urcat la 76,1% în 2025, iar șomajul a rămas la un minim istoric de 6%, dar avertizează că șocul energetic generat de conflictul din Orientul Mijlociu va reduce cu aproximativ 440.000 numărul locurilor de muncă create în 2026. În cursul acestui an, Comisia urmează să propună Actul privind locurile de muncă de calitate.
Piața muncii din Uniunea Europeană continuă să reziste, chiar dacă angajările încetinesc, productivitatea rămâne scăzută, iar energia s-a scumpit. Rata ocupării a ajuns la 76,1% în 2025, în timp ce șomajul s-a menținut la un minim istoric de 6%. Pentru anul viitor, Comisia Europeană estimează că șocul energetic asociat conflictului din Orientul Mijlociu va duce la crearea a cu aproximativ 440.000 de locuri de muncă mai puțin decât s-ar fi întâmplat în lipsa acestui context.
Raportul anual privind ocuparea și situația socială arată că o calitate mai bună a locurilor de muncă poate susține productivitatea, dezvoltarea competențelor angajaților și capacitatea firmelor de a-și păstra personalul. Documentul subliniază că deficitul de forță de muncă apare mai des acolo unde condițiile de muncă sunt mai slabe, semn că îmbunătățirea lor ar putea ajuta la atragerea și menținerea angajaților în domeniile cu cea mai mare nevoie de personal. Totodată, o productivitate mai mare ar putea aduce, la rândul ei, salarii și condiții de muncă mai bune.
Comisia va prezenta în acest an Actul privind locurile de muncă de calitate (Quality Jobs Act), după o a doua etapă de consultări cu partenerii sociali europeni.
Diferențe mari între sectoare
Nivelul calității locurilor de muncă nu este același în toate domeniile economiei. Industria prelucrătoare și serviciile intensive în cunoaștere, considerate strategice pentru UE, oferă condiții mai bune, în timp ce ocupațiile cu deficit de personal vin adesea la pachet cu programe de lucru atipice, locuri de muncă mai puțin sigure și salarii mai mici.
Potrivit raportului, cele mai bune condiții se regăsesc în sectorul informațiilor și comunicațiilor, în domeniul financiar și al asigurărilor, în administrația publică și în activitățile profesionale, științifice și tehnice. La polul opus se află serviciile de cazare și alimentație publică, serviciile administrative și de suport, dar și unele ocupații din servicii care cer un nivel mai scăzut de calificare.
Documentul semnalează și diferențe între statele membre: în unele țări, cel puțin doi indicatori ai calității locurilor de muncă s-au înrăutățit în ultimii zece ani, deși, la nivelul întregii Uniuni, tendința generală a rămas pozitivă.
Legătura dintre salarii și productivitate
Raportul atrage atenția că salariile pot crește în continuare doar dacă firmele devin mai productive. În același timp, salarii mai mari, mai ales la nivelul salariului minim, ar putea împinge companiile spre investiții și inovație, în loc să concureze prin costuri reduse cu forța de muncă. De la adoptarea Directivei UE privind salariile minime adecvate, acestea au crescut mai ales în statele membre cu salarii mai mici și cu o pondere mai mare de angajați plătiți la nivelul minim pe economie.
Inteligența artificială, cu beneficii și riscuri
Potrivit Comisiei, inteligența artificială poate crește productivitatea și poate îmbunătăți calitatea locurilor de muncă, întrucât îi ajută pe angajați să se orienteze spre sarcini cu valoare adăugată mai mare și să își dezvolte noi competențe. Efectele reale vor depinde, însă, de felul în care tehnologia va fi introdusă și reglementată.
Raportul atrage atenția că IA poate pune presiune pe cererea de forță de muncă pentru posturile de început de carieră și pentru ocupațiile cu sarcini repetitive, influențând totodată salariile și condițiile de muncă. În acest context, reprezentarea angajaților, politicile privind competențele și dialogul social capătă o importanță tot mai mare.
Cercetări aflate încă la început arată că folosirea tot mai intensă a instrumentelor automatizate ar putea slăbi gândirea critică, ar putea reduce învățarea prin practică și ar putea crește nevoia de supraveghere umană. Angajații cu mai puțină experiență obțin, de regulă, cele mai mari creșteri imediate de productivitate prin utilizarea IA, dar au și o capacitate mai redusă de a depista erorile, ceea ce ar putea adânci diferențele de competențe dintre lucrători.
Pe lângă aceste analize, documentul trece în revistă și tendințele generale de pe piața muncii și din zona socială la nivelul UE, confirmând reziliența pieței: rata ocupării a ajuns la 76,1% în 2025, iar șomajul a rămas la minimul istoric de 6%.
Pentru 2026, Comisia estimează că șocul energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu va încetini creșterea ocupării, fără însă să o oprească, urmând să fie create cu aproximativ 440.000 de locuri de muncă mai puțin decât s-ar fi întâmplat altfel. Documentul arată că este vorba despre o încetinire a angajărilor, nu despre o scădere bruscă a ocupării, pentru că angajatorii sunt așteptați să își păstreze salariații. În 2026, salariile reale vor fi cu 1,4% peste nivelul dinaintea pandemiei de COVID-19, după ce majoritatea statelor membre și-au recuperat pierderile înregistrate în 2022 și 2023.
