Președintele Nicușor Dan va avea miercuri, 14 octombrie, o convorbire telefonică cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova, pe tema atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Discuția, programată la ora 15:00 la Palatul Cotroceni, vine după ce alte două nave au fost lovite cu drone lângă litoralul bulgăresc, una scufundându-se, cu 11 marinari dispăruți.
Convorbirea dintre cei doi șefi de stat este programată pe fondul unei escaladări tot mai îngrijorătoare a incidentelor maritime din regiune, soldate deja cu scufundări de nave și dispariția a numeroși marinari, potrivit agendei oficiale a Administrației Prezidențiale. Discuția are loc la doar o zi distanță de cel mai recent atac, în care una dintre nave s-a scufundat, iar 11 membri ai echipajului au rămas negăsiți. Atacurile au împins autoritățile de la Sofia să ceară ajutorul NATO și al Uniunii Europene și să accelereze consultările cu România și Turcia.
Un document comun România-Bulgaria-Turcia
Iliana Iotova a anunțat că cele trei state pregătesc un document comun, prin care își propun oprirea atacurilor cu drone asupra infrastructurii comerciale și civile din Marea Neagră și consolidarea securității maritime. Într-un interviu acordat marți seară televiziunii publice bulgare BNT, președinta Bulgariei a spus că documentul va fi folosit pentru a introduce situația din Marea Neagră ca punct distinct pe agenda următoarei reuniuni a liderilor europeni de la Bruxelles.
„Am pregătit, împreună cu colegii noștri din România și Turcia, un document în care prezentăm toate riscurile și pericolele la care asistăm în contextul escaladării războiului, în special în bazinul Mării Negre”, a declarat președinta Bulgariei.
Potrivit Iotovei, scopul inițiativei este impunerea unui moratoriu privind folosirea dronelor împotriva navelor comerciale și a infrastructurii civile, precum și oprirea ostilităților în spațiul maritim. Ea a atras atenția că atacurile riscă să genereze consecințe economice serioase, afectând transportul petrolului și al alimentelor, dar și lanțurile internaționale de aprovizionare.
„Situația este îngrijorătoare și periculoasă. Atacurile fără precedent, de o asemenea gravitate, arată că războiul a ajuns în Marea Neagră și că acest conflict se adâncește”, a afirmat Iotova, potrivit BNT.
Două nave lovite în aceeași noapte
Cele mai recente incidente au avut loc în noaptea de luni spre marți, 12 spre 13 octombrie, când două nave comerciale au fost atacate cu drone în zona economică exclusivă a Bulgariei. Nava Chelsea 3, sub pavilion maltez și aparținând unei companii ucrainene, a fost lovită de trei drone aeriene la circa 18 mile marine est de localitatea Byala. Toți cei 15 membri ai echipajului, șapte ucraineni și opt azeri, au fost salvați.
A doua navă, HS Dignity, sub pavilionul Guineei-Bissau, a fost lovită lângă localitatea Krapets, aproape de granița cu România, și s-a scufundat. Din cei 16 membri ai echipajului, cinci au fost salvați, iar 11 rămâneau dispăruți. Potrivit Reuters, HS Dignity se îndrepta spre portul românesc Brăila, după ce ancorase anterior în portul algerian Mostaganem, în timp ce Chelsea 3 trecuse, la începutul lunii octombrie, prin portul Tulcea. Cele două incidente au dus la convocarea unei ședințe de urgență a autorităților bulgare și la demararea unor noi misiuni de căutare și salvare.
Un șir de atacuri în Marea Neagră
Atacurile de marți nu sunt singulare. Pe 6 octombrie, alte două nave fuseseră lovite cu drone în zona economică exclusivă a Bulgariei, la aproximativ 70 de mile marine de țărm: cargoul Alfa Watan, sub pavilion togolez, s-a scufundat, echipajul fiind dat dispărut, iar nava Able, sub pavilion Palau, a luat foc, însă toți cei 18 membri ai echipajului au scăpat.
Cu o zi înainte, pe 5 octombrie, un incident grav avusese loc și în zona economică exclusivă a României: nava Royad Mammadov, sub pavilion Saint Kitts și Nevis, a luat foc în largul Mării Negre, aproape de platforma petrolieră Pescăruș. Autoritățile române au confirmat moartea a doi marinari și salvarea altor 11 membri ai echipajului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că nava, care transporta porumb spre Italia, fusese atacată de drone rusești, însă partea română nu a confirmat oficial această versiune.
Reacții de la Guvern și NATO
Întâlnirea de miercuri dintre Nicușor Dan și Iliana Iotova vine după o convorbire telefonică pe care premierul interimar Ilie Bolojan a avut-o marți cu omologul bulgar, Rumen Radev. Potrivit comunicatului Guvernului României, Bolojan a condamnat ferm atacurile asupra navelor comerciale din zona economică exclusivă a Bulgariei, considerându-le încălcări grave ale dreptului maritim și internațional.
„Aceste atacuri sunt consecințe ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”, a transmis Executivul de la București. Cei doi premieri au discutat și despre intensificarea cooperării dintre România și Bulgaria, inclusiv cu implicarea Turciei, pentru întărirea securității regionale și protejarea navigației comerciale.
Tot marți, Rumen Radev a vorbit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerând sprijin pentru investigarea atacurilor și pentru întărirea supravegherii maritime și aeriene. Rutte a transmis că Alianța își va adapta, în funcție de nevoi, prezența militară pe flancul estic. Von der Leyen a condamnat, la rândul ei, atacurile, avertizând că Marea Neagră a devenit un nou front al escaladării războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Bulgaria nu a atribuit oficial atacurile Rusiei, invocând lipsa unor probe clare, deși Radev a spus că rezultatul lor avantajează Federația Rusă. Ambasadoarea Moscovei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat că nu deține informații despre atacuri și a sugerat o posibilă provocare venită din partea unor terți.
Bulgaria vrea sprijin la ONU și NATO
Iliana Iotova a anunțat că Bulgaria vrea să ridice problema atacurilor asupra navelor comerciale și în fața Consiliului de Securitate al ONU. Sofia cere, de asemenea, sprijin tehnic european pentru investigarea navelor scufundate, inclusiv echipamente subacvatice specializate, și capacități suplimentare de supraveghere din partea NATO. Președinta bulgară a precizat că, deocamdată, nu există o inițiativă de invocare a articolului 4 din Tratatul NATO, care permite consultări între aliați atunci când un stat consideră că îi este amenințată securitatea.
România, Bulgaria și Turcia au deja un mecanism militar comun pentru securitatea Mării Negre, Grupul operativ MCM BLACK SEA, creat pentru identificarea și neutralizarea minelor marine. Potrivit Forțelor Navale Române, între 6 și 20 octombrie are loc a douăsprezecea activare a grupării, cu participarea vânătorului de mine românesc „Căpitan Constantin Dumitrescu”, a două nave bulgărești și a uneia turcești. În iulie 2026, cele trei țări au convenit extinderea misiunilor acestei grupări și la protejarea infrastructurii critice submarine din Marea Neagră.
