Ion Cristoiu a criticat modul în care România și-a gestionat resursele petroliere de-a lungul timpului. Jurnalistul susține că o exploatare responsabilă a petrolului ar fi putut transforma țara într-o economie modernă. El a făcut o comparație cu situația Cubei din 1990, care nu dispunea de petrol propriu.
Invitat la „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu a pus în oglindă situația Cubei din 1990 cu cea a României din aceeași perioadă. Spre deosebire de statul caraibean, care depindea complet de importurile de petrol, România avea propriile zăcăminte, subliniază jurnalistul.
Cristoiu spune că a citit în interviurile lui Fidel Castro semnele clare ale lipsei acestei resurse. El susține că liderul cubanez își arăta „disperarea lui că nu avea petrol”, fapt care demonstrează, în opinia jurnalistului, cât de valoroasă este deținerea unor astfel de resurse.
Comparația cu Cuba lui Castro
„În 1990, când Cuba nu a mai avut deloc petrol. Ea nu producea, primea petrol de la Uniunea Sovietică. Am citit în interviurile lui Castro disperarea lui că nu are petrol. Asta arată ce înseamnă să nu ai. România a avut petrol, dar și-a bătut joc de el. Adică l-a dat, l-a risipit când trebuia să legumească zăcământul ăsta în așa fel încât petrolul să se transforme într-o Românie modernă”, a declarat jurnalistul.
Potrivit lui Cristoiu, resursa ar fi trebuit administrată astfel încât să contribuie la construirea unei țări moderne, nu risipită așa cum s-a întâmplat.
Producția de petrol, în scădere de decenii
Perioada comunistă a adus României un vârf al extracției de petrol, de 15 milioane de tone, atins în 1976 și 1977. După acest moment, producția a intrat pe un trend descendent, cauzat de exploatarea intensivă a zăcămintelor. În 1990, nivelul extracției scăzuse la 8,1 milioane de tone, iar până în 2013 ajunsese la doar 4,3 milioane de tone.
Energia și apa, resurse-cheie pentru inteligența artificială
Jurnalistul a abordat și tema inteligenței artificiale, despre care crede că își va continua dezvoltarea. În opinia sa, acest proces depinde însă de două resurse esențiale.
„Este clar că inteligența artificială se va dezvolta. Problema inteligenței artificiale este că are nevoie de două mari resurse: energie și apă”, a adăugat scriitorul.
Necesarul de resurse pentru funcționarea inteligenței artificiale generează deja îngrijorări legate de mediu. Un raport al Institutului pentru Apă, Mediu și Sănătate din cadrul ONU arată că centrele de date ar putea ajunge să consume la nivel global 9 trilioane de litri de apă până în 2030, față de 4,5 trilioane de litri în 2025. Pe lângă consumul de apă, infrastructura din spatele inteligenței artificiale are nevoie de cantități mari de energie electrică, ceea ce adaugă o presiune suplimentară asupra resurselor existente.
