Comisia Europeană propune amânarea până în 2028 a obligației importatorilor de combustibili fosili de a dovedi că furnizorii lor respectă standardele europene privind emisiile de metan.
Decizia vine pe fondul tensiunilor de pe piețele energetice și al scumpirii gazelor naturale. Statele membre au avut poziții diferite, iar propunerea trebuie încă aprobată de Parlamentul European și Consiliul UE.
Comisia Europeană vrea să amâne cu un an, până la 1 ianuarie 2028, termenul în care importatorii de combustibili fosili trebuie să demonstreze că furnizorii lor monitorizează și reduc emisiile de metan conform standardelor europene. Decizia survine într-un context tensionat pe piețele energetice, în care Bruxelles-ul încearcă să evite riscuri suplimentare pentru aprovizionarea Europei.
În joc sunt costurile economice ale tranziției verzi, într-o perioadă în care energia scumpă apasă deja pe bugetele familiilor și pe competitivitatea firmelor. Amânarea regulilor privind metanul le dă importatorilor mai mult timp să se conformeze, dar întârzie și aplicarea cerințelor de mediu pentru combustibilii fosili.
Ce prevedeau regulile inițiale
Conform calendarului stabilit anterior, importatorii europeni de gaze naturale ar fi trebuit să raporteze, începând cu 1 ianuarie 2027, că producătorii de la care achiziționează combustibili verifică și monitorizează scurgerile de metan la standarde echivalente celor din UE. Prevederile acoperă și contractele semnate sau reînnoite din august 2024 încoace.
Comisia a propus însă împingerea termenului cu un an, la 1 ianuarie 2028. Propunerea se referă și la cerințele privind intensitatea emisiilor de metan, indicator care arată cât metan ajunge în atmosferă pentru fiecare unitate de combustibil produsă. Amânarea nu este însă automată: are nevoie de votul Parlamentului European și al Consiliului UE înainte ca termenul inițial, din 1 ianuarie 2027, să intre în vigoare.
Prețuri în creștere și stocuri sub presiune
Contextul în care apare propunerea este marcat de tensiuni pe piețele energetice, alimentate de blocarea prelungită a Strâmtorii Ormuz. Potrivit Comisiei Europene, prin această rută trec aproximativ 20% din gazele naturale lichefiate la nivel mondial și un sfert din petrolul transportat pe mare.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus în fața eurodeputaților că prețurile gazelor au urcat cu 140% de la sfârșitul lunii februarie.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen, a precizat pe 14 octombrie că Uniunea Europeană nu se confruntă în prezent cu o problemă de securitate a aprovizionării cu energie. Ea a explicat că principalele riscuri țin de prețurile ridicate și de volatilitatea pieței.
Nici nivelul stocurilor nu liniștește lucrurile. La finalul lunii septembrie, depozitele de gaze din UE erau pline în proporție de circa 70%, iar în Germania gradul de umplere ajungea la doar 57%.
Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, a avertizat că Europa riscă prețuri foarte ridicate în această iarnă. Orice problemă suplimentară la capitolul aprovizionare ar putea agrava presiunea pe facturile populației și pe costurile companiilor.
Presiuni din partea importatorilor și a statelor membre
Importatorii de energie și mai multe guverne europene au atras atenția că termenul stabilit inițial este dificil de respectat. Motivul: multe țări producătoare nu au echipamentele necesare și nici suficienți inspectori independenți care să măsoare emisiile de metan de la exploatările petroliere și de gaze.
Un alt obstacol este faptul că Bruxelles-ul nu a finalizat încă toate elementele tehnice. Comisia continuă lucrul la standardele de aplicare, la pragurile pentru detectarea scurgerilor și la metodologia de calcul al intensității emisiilor.
Pozițiile statelor membre au fost divergente. Un grup de peste zece țări, condus de Cehia, a cerut o amânare de trei ani, în timp ce Spania s-a opus oricărei întârzieri. Executivul european a optat, în final, pentru soluția de mijloc: o amânare de un an.
Comisia recomandase deja statelor membre, încă din iulie, să suspende sancțiunile pentru nerespectarea cerințelor. O astfel de recomandare nu putea însă schimba termenul legal, pentru care este nevoie de modificarea regulamentului.
Comisia respinge acuzația de concesii
Metanul este un gaz cu efect de seră semnificativ mai puternic decât dioxidul de carbon pe termen scurt și reprezintă al doilea cel mai important factor al încălzirii globale cauzate de om.
Regulamentul european privind reducerea emisiilor de metan, adoptat în 2024, a fost primul de acest tip la nivel mondial care extinde cerințele de monitorizare și la combustibilii importați. Comisia a fost acuzată că face concesii marilor companii din petrol și gaze, acuzație pe care executivul european o respinge, susținând că amânarea nu anulează obligațiile, ci doar oferă mai mult timp pentru conformare.
„Nu înseamnă că oferim tuturor o scutire de la reguli”, a declarat Anna-Kaisa Itkonen, care a subliniat că importatorii trebuie să fie pregătiți să respecte cerințele până în ianuarie 2028.
Dan Jorgensen a susținut, la rândul său, că obiectivele climatice ale UE rămân aceleași, dar că modul de aplicare trebuie adaptat situației energetice actuale.
„Ambiția Europei în lupta împotriva schimbărilor climatice rămâne fermă. Însă, în perspectiva unei ierni dificile din punctul de vedere al prețurilor la energie, trebuie să fim flexibili și pragmatici în aplicarea regulilor noastre. Prioritatea este să protejăm cetățenii europeni de volatilitatea prețurilor și să evităm riscurile suplimentare pentru aprovizionarea cu energie, într-un moment în care piața mondială este supusă unor constrângeri”, a declarat comisarul european.
Negocierile continuă la Bruxelles
Propunerea Comisiei nu este definitivă. Parlamentul European și Consiliul UE trebuie să o aprobe înainte de 1 ianuarie 2027, altfel rămâne valabil termenul stabilit inițial.
Eurodeputații din grupul Socialiștilor și Democraților (S&D), care au fost parte din negocierea regulamentului inițial, au cerut deja Comisiei să renunțe la propunere dacă discuțiile vor fi folosite pentru a slăbi și mai mult cerințele privind emisiile de metan.
Comisia Europeană a anunțat că își va susține propunerea de amânare. Miza negocierilor rămâne găsirea unui echilibru între respectarea regulilor climatice, costurile suportate de importatori și riscul ca noi constrângeri să îngreuneze aprovizionarea cu energie a Europei, într-o perioadă de volatilitate ridicată a prețurilor.
