Liderii Uniunii Europene nu au reușit joi să ajungă la un acord privind viitorul buget pe termen lung al blocului comunitar, la summitul de la Bruxelles unde România a fost reprezentată de președintele Nicușor Dan. Tot mai multe guverne pun la îndoială posibilitatea finalizării negocierilor până la sfârșitul anului 2026, într-un climat de tensiune rar întâlnit între liderii europeni.
Discuțiile de joi s-au prelungit peste așteptări, însă liderii nu au fost dispuși să facă concesii semnificative. Potrivit Euronews și Politico, tot mai multe executive naționale se întreabă dacă termenul de decembrie pentru acordul privind Cadrul Financiar Multianual mai poate fi respectat.
„Nu vom ajunge la un acord luna aceasta. Nici luna viitoare. Nici măcar nu știu dacă este posibil să ajungem la un acord înainte de sfârșitul anului”, a declarat premierul interimar al Suediei, Ulf Kristersson.
Până în prezent, statele membre vizau finalizarea negocierilor până în decembrie 2026. Divergențele dintre guverne și dificultatea discuțiilor pun însă sub semnul întrebării respectarea acestui calendar.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a repetat de luni de zile că liderii trebuie să aprobe în unanimitate, cel târziu în decembrie, următorul buget pe șapte ani al UE. El a avertizat că o prelungire a negocierilor până în 2027 ar putea lăsa prea puțin timp pentru adoptarea actelor legislative necesare ca bugetul să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028.
Propunerea irlandeză, respinsă
Propunerea de compromis a președinției irlandeze, care viza o reducere a bugetului total cu 141 de miliarde de euro, a fost respinsă în mare parte de liderii europeni. Costa va prelua acum conducerea negocierilor și va prezenta o nouă propunere, cu o direcție diferită, în următoarele săptămâni. Liderii UE au fost deja convocați la un summit extraordinar pe 26 noiembrie.
Noua propunere ar urma să mențină contribuțiile naționale la un nivel scăzut, să introducă un pachet de taxe noi la nivelul UE pentru finanțarea bugetului și să păstreze flexibilitate pentru anumite categorii de cheltuieli.
Semnale privind reticența liderilor de a mai respecta termenul din decembrie existau încă dinainte de summit. Proiectul de concluzii comune a fost modificat, iar formularea inițială, care stabilea explicit „obiectivul de a ajunge la un acord final până la sfârșitul anului”, a fost atenuată. Documentul final precizează că „un acord înainte de sfârșitul anului 2026 ar permite adoptarea actelor legislative în 2027, ceea ce este necesar pentru a asigura că finanțarea UE ajunge la beneficiari fără întrerupere în ianuarie 2028”.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a transmis miercuri, în fața Senatului, că termenul nu ar trebui să conteze mai mult decât conținutul acordului. „Data nu poate deveni mai importantă decât conținutul. Nu vom semna un acord care nu ne este avantajos doar pentru a respecta un termen limită. Vom semna un acord numai atunci când acesta va fi în interesul Italiei”, a declarat Meloni.
Alegerile din 2027 ar putea complica negocierile
Pentru oficialii europeni, întârzierea bugetului nu este singura îngrijorare. În 2027 sunt programate alegeri naționale în Franța, Italia, Polonia, Finlanda, Estonia, Slovacia și Grecia, iar campaniile electorale ar putea îngreuna discuțiile despre buget. Unii politicieni se tem că o lipsă de acord până la finalul acestui an ar putea duce la amânarea deciziei până în toamna lui 2027.
Marine Le Pen, candidata de extremă dreapta aflată în prezent în fruntea cursei prezidențiale franceze, a promis să limiteze contribuția Franței la bugetul UE la cinci miliarde de euro pe an, față de aproximativ opt miliarde de euro în prezent. Alte scrutinuri ar putea influența la rândul lor negocierile: în Spania, alegătorii merg la urne pe 29 noiembrie, iar în Suedia alegerile au avut deja loc în septembrie.
„Vor crea probabil unele probleme”, a declarat președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, referindu-se la aceste scrutinuri.
