Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, susține că România poate ajunge la un deficit bugetar sub 3% din PIB până în 2030, dar numai dacă forțele politice responsabile încheie un acord de continuitate fiscală. El propune ca două probleme esențiale – corelarea salariilor și pensiilor cu PIB-ul nominal și colectarea mai bună a TVA și a impozitului pe profit – să fie scoase din disputele politice.
Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, a declarat joi că atingerea țintei de deficit bugetar sub 3% din PIB până în 2030 depinde de un pact între forțele politice responsabile. Declarația a fost făcută la conferința „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”, potrivit Agerpres.
Potrivit lui Lazea, un astfel de acord ar trebui să oblige semnatarii politici să nu mai transforme în subiect de ceartă două teme esențiale, indiferent de schimbările de la guvernare, în următorii patru ani și, dacă e posibil, și ulterior.
„Ar trebui ca măcar acestea două probleme: corelația PIB nominal/salarii, pensii, respectiv colectarea mai bună a TVA și a impozitului, ar trebui, după mine, să facă obiectul unui pact între toate forțele politice responsabile, în așa fel încât să se oblige semnatarii politici ca, în perioada următorilor 4 ani, și dacă se poate și ulterior, să scoată aceste două probleme din jocul politic, să nu se mai atace de câte ori cineva ia o măsură pentru reducerea evaziunii, pentru respectarea corelației între pensii și salarii”, a afirmat Valentin Lazea.
Un semnal pentru investitori
Economistul consideră că un asemenea angajament ar da investitorilor un semnal de stabilitate și ar face mai previzibilă corectarea dezechilibrelor bugetare. Termenul de 2030 este cu atât mai important cu cât atunci se vor împlini 11 ani de la intrarea României în procedura de deficit excesiv.
„Numai așa România poate transmite un semnal de credibilitate și de predictibilitate în ce privește reducerea deficitului bugetar la orizontul anului 2030 când deja se vor fi împlinit 11 ani de la intrarea în procedura de deficit excesiv”, a subliniat economistul-șef al BNR.
Lazea a mai explicat că nivelul actual al deficitului obligă statul să acopere prin împrumuturi o parte importantă din cheltuielile publice. La un deficit de aproximativ 6% din PIB, circa un leu din șapte cheltuiți de stat vine din bani împrumutați.
De la un leu din șapte, la un leu din 14
Dacă deficitul ar scădea la 3% din PIB, ponderea finanțării prin împrumuturi s-ar reduce la jumătate, ajungând la aproximativ un leu din 14 cheltuiți de stat. Economistul a prezentat acest obiectiv ca fiind cel pe care ar trebui să și-l asume oricine urmărește o gestionare sustenabilă a finanțelor publice.
„Scopul nostru sau țelul pe care oamenii rezonabili din țara asta ar trebui să și-l propună este să ajungem la un deficit de 3%, care înseamnă că doar un leu din 14, adică o jumătate din cât avem acum, să fie luat din împrumuturi. Deci ăsta-i cadrul pe care să-l înțeleagă toată lumea. Da, azi cheltuim, bugetul cheltuiește un leu din șapte din împrumuturi. Trebuie să ajungem la un leu din 14”, a subliniat acesta.
Una dintre condițiile pe care le indică economistul-șef al BNR este ca majorarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public să nu depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal. Totodată, pensiile ar trebui să crească într-un ritm care să nu îl depășească pe cel al salariilor.
Lazea consideră că respectarea acestor raporturi este esențială pentru a limita creșterea cheltuielilor bugetare și pentru a reduce deficitul fără a acumula dezechilibre suplimentare.
„Prima este respectarea corelației dintre evoluția PIB-ului nominal, creșterea anvelopei salariale și creșterea anvelopei pensiilor”, a afirmat Valentin Lazea.
Pierderi de 3% din PIB la TVA
A doua direcție pe care o propune economistul vizează creșterea încasărilor bugetare, în special din TVA și din impozitul pe profit. Potrivit estimărilor sale, România pierde anual venituri echivalente cu aproximativ 3% din PIB din TVA necolectată și cu încă 1% din PIB din impozitul pe profit neîncasat.
Dacă aceste pierderi ar fi reduse la jumătate, deficitul bugetar s-ar putea diminua cu aproximativ două puncte procentuale. Economistul a atras însă atenția că veniturile suplimentare obținute dintr-o colectare mai bună nu pot fi incluse anticipat în buget cu aceeași certitudine ca alte surse de venit.
„Al doilea lucru pe care trebuie să îl facem obligatoriu, dincolo de respectarea acestor corelații, este colectarea mult mai bună a TVA și a impozitului pe profit”, a precizat economistul.
Pentru a îmbunătăți încasările, Lazea a cerut intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale și eliminarea prevederilor legale care permit evitarea obligațiilor fiscale prin mecanisme de optimizare. El a mai vorbit despre nevoia unei reforme a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, inclusiv în privința stimulării și remunerării angajaților instituției.
Economistul-șef al BNR a precizat, la începutul intervenției sale, că opiniile exprimate sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a Băncii Naționale a României.
