Fostul premier Ilie Bolojan a afirmat, la plecarea de la Palatul Victoria, că predă „o Românie aflată pe calea redresării corecte”. În spatele acestui discurs se ascunde însă o diferență de 35 de miliarde de lei între deficitul raportat oficial de Ministerul Finanțelor și cel calculat de Eurostat, bani reprezentând angajamente de plată neonorate, potrivit Gandul.
Ilie Bolojan a susținut, în momentul în care a părăsit funcția de premier, că a „preluat o țară cu spatele la zid” și a lăsat moștenire Guvernului condus de Luca Niculescu o economie pe drumul cel bun. Realitatea arată altfel: pe lângă cel mai mare deficit bugetar și cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, o datorie publică ce depășește 60% din PIB și o economie aflată în recesiune, fostul Executiv a lăsat în urmă și o datorie mai puțin vizibilă.
Este vorba despre 35 de miliarde de lei, bani reprezentând angajamente de plată pe care Bolojan nu le-a mai onorat, în încercarea de a încheia mandatul cu un deficit bugetar cât mai redus pe hârtie.
De unde vine diferența dintre cele două cifre
Discrepanța apare din modul diferit în care Ministerul Finanțelor și Eurostat au raportat situația bugetară în prima jumătate a anului 2026. Ministerul condus de Alexandru Nazare, ministru și în Guvernul Niculescu, a transmis deficitul calculat prin metoda „cash”. Eurostat, în schimb, a folosit sistemul european ESA, mecanismul standard prin care Uniunea Europeană calculează deficitul bugetar și datoria publică în mod comparabil pentru toate statele membre.
Diferența dintre cele două metode se explică în principal prin plățile amânate și prin arierate. La acestea se adaugă posibile ajustări legate de dobânzi sau de alte decalaje temporale.
Metoda „cash”, folosită oficial la nivel național, contorizează doar sumele intrate sau ieșite efectiv din trezoreria statului într-o perioadă dată, altfel spus plățile și încasările reale. Metoda ESA, oficială la nivel european, înregistrează însă o cheltuială din momentul în care apare obligația de plată, indiferent dacă aceasta a fost efectiv achitată, atât timp cât bunul a fost livrat sau serviciul a fost prestat.
Calculul care arată diferența de 35 de miliarde de lei
Potrivit datelor Eurostat, deficitul din primul trimestru din 2026 a fost de 7,4% din PIB-ul trimestrial al României. Raportat la PIB-ul nominal provizoriu de 406 de miliarde de lei pentru T1, rezultă o sumă de 30 de miliarde de lei.
Pentru trimestrul al doilea, Eurostat a raportat un deficit de 7,8% din PIB-ul trimestrial, calculat la un PIB nominal provizoriu de 501 de miliarde de lei. Suma rezultată este de 39 de miliarde de lei.
Prin dublarea PIB-ului nominal cumulat pe primul semestru, de 69 de miliarde de lei, se obține un PIB anualizat simplificat de 1.814 miliarde de lei, adică 1,8 trilioane de lei. Aplicând regula de trei simplă între PIB-ul din primele șase luni și cel anualizat, rezultă un deficit de 3,8% din PIB, calculat prin metoda ESA. În cifre absolute, această valoare depășește cu 35 de miliarde de lei suma raportată oficial de Ministerul Finanțelor.
