România nu îndeplinește criteriile UE pentru aderarea la zona euro, iar estimările CFA România amână acest proces până în 2039. Analiștii explică de ce guvernele nu își asumă această tranziție și care sunt consecințele.
România nu îndeplinește niciunul dintre criteriile cerute de UE pentru aderarea la zona euro, iar analiștii CFA România estimează că aderarea nu va avea loc mai devreme de 2039, cu trei ani mai târziu decât se credea anterior.
Conform analistului Silviu Gresoi, problema nu este „dacă vrem euro, ci faptul că nu îndeplinim condițiile de intrare”. El subliniază trei semnale roșii: inflația, deficitul bugetar și costul finanțării. Eurostat indică o inflație de 8,6% pentru România, mult peste media UE de 2%.
Deficitul bugetar al României a fost foarte mare în ultimii ani, cu estimări de 9,3% din PIB pentru 2024 și 7-8% pentru 2025. La dobânzi, randamentul pe termen lung a fost de 6,7%, departe de cerințele UE.
Singurul criteriu unde România este aproape conformă este datoria publică, care a fost de 58,9% din PIB, dar cu o creștere rapidă. Înainte de aderare, trebuie parcursă etapa ERM II, ceea ce încă nu s-a realizat.
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a declarat că „guvernanții nu vor să trecem la euro” pentru că nu ar mai putea transfera costurile dezechilibrelor macroeconomice prin inflație. Politica fiscală a unei țări din zona euro afectează toate statele membre, iar BCE ar prelua controlul asupra politicii monetare.
Analistul Adrian Negrescu consideră că aderarea este vitală pentru România, deoarece ar impune standarde financiare clare și ar preveni cheltuirea banilor publici după bunul plac al politicienilor populiști. Intrarea în zona euro ar aduce credite mai ieftine și investiții greenfield.
Economistul Radu Nechita a explicat că România ar trebui să respecte criteriile de aderare la euro pentru sănătatea fiscală, nu neapărat pentru a adera. El a subliniat că băncile centrale sunt „fabrici de inflație” și că inflația avantajează debitorii, statele fiind cei mai mari debitori.
Nechita a adăugat că criteriile de aderare la euro au fost stabilite pentru a mări responsabilitatea fiscală a statelor și pentru a reduce posibilitatea de a acumula deficite și datorii publice. Respectarea acestor criterii este vitală pentru prosperitatea individuală și colectivă.
