Administrația americană condusă de Donald Trump intenționează să reducă treptat finanțarea programelor de asistență în domeniul securității destinate statelor europene situate la granița cu Rusia, conform unor informații publicate de Financial Times. Decizia face parte dintr-o strategie mai amplă de transfer al responsabilităților pentru cheltuielile de apărare către aliații europeni.
Discuții confidențiale la Pentagon
Potrivit surselor citate de publicația britanică, oficiali de la Pentagon s-au întâlnit în cadrul unor discuții confidențiale cu diplomați europeni pentru a-i informa că Statele Unite nu vor mai finanța programele de instruire și dotare a armatelor din Europa de Est, în special pentru țările aflate în vecinătatea directă cu Federația Rusă.
Un oficial de la Casa Albă a explicat pentru Financial Times că această măsură „a fost coordonată cu statele europene și reflectă ordinul executiv, precum și angajamentul constant al președintelui de a încuraja Europa să își asume o mai mare responsabilitate în materie de securitate”, arată ziare.com.
România, printre beneficiarii afectați
Printre programele vizate de aceste reduceri se află Secțiunea 333, o inițiativă care permite Departamentului Apărării să ofere instruire și echipamente forțelor de securitate străine în domenii precum lupta împotriva terorismului, securitatea cibernetică, siguranța maritimă și controlul frontierelor.
România a fost unul dintre beneficiarii acestui program, primind în perioada 2018-2021 un total de 81,6 milioane de dolari pentru consolidarea capacităților în domeniile securității maritime, securității frontierelor, combaterii terorismului și combaterii traficului de droguri.
Țările baltice – Estonia, Letonia și Lituania – s-au numărat printre principalii beneficiari ai acestui program, în contextul tensiunilor crescute din regiune după anexarea Crimeei de către Rusia și conflictul prelungit din estul Ucrainei.
Îngrijorări în rândul aliaților europeni
Reprezentanți ai unor guverne europene au declarat pentru Financial Times că Washingtonul speră ca această decizie să determine statele mai prospere de pe continent să investească mai mult în securitatea propriei regiuni. Cu toate acestea, mai mulți oficiali au avertizat că măsura provoacă „neliniște și incertitudine”, în special în rândul țărilor aflate în proximitatea geografică a Rusiei.
Decizia se înscrie în modelul politicii externe a administrației Trump, care a inclus și reducerea semnificativă a ajutorului pentru dezvoltare și închiderea unor birouri ale Agenției Americane pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
În paralel, în luna iunie, aliații NATO au convenit – sub presiunea administrației Trump – să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din produsul intern brut. În august, SUA și NATO au agreat un nou mecanism de finanțare a livrărilor de armament către Ucraina, prin care aliații să achiziționeze arme furnizate de SUA pentru forțele armate ucrainene.
