Alegerile parțiale pentru Primăria Capitalei, programate pe 7 decembrie 2025, promit o competiție acerbă, cu mize mari pentru Coaliție.
Un sondaj CURS publicat pe 19 octombrie îl arată pe primarul Sectorului 4, Daniel Băluță (PSD), conducând cu 25%, urmat la egalitate de Cătălin Drulă (USR) și Ciprian Ciucu (PNL), fiecare cu 18%. Totuși, politologul Cristian Pîrvulescu trage un semnal de alarmă: „Sondajele sunt relative – o prezență scăzută sau o candidatură-surpriză pot schimba raportul de forțe în București”, arată ziare.com.
Sondajul CURS: Băluță detașat, dar eroare ±3%
Studiul CURS, realizat între 8 și 17 octombrie pe un eșantion de 1.072 de bucureșteni, indică un scenariu tensionat. Băluță domină cu 25%, beneficiind de baza PSD în sectoarele periferice. Drulă și Ciucu, ambii pro-europeni, se luptă pentru locul doi, dar absența unui candidat unic al Coaliției (decis să meargă separat) fragmentează votul anti-PSD. „Bucureștiul e predispus la ‘candidaturi-surpriză’, care pot răsturna calculele în ultimele săptămâni, mai ales dacă baza partizană nu este mobilizată”, avertizează Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice SNSPA.
Marja de eroare de ±3% la 95% încredere lasă loc pentru oscilații: o prezență scăzută (tipică pentru locale parțiale) ar favoriza votul urban educat, potențial pro-USR/PNL.
Rolul lui Nicușor Dan: Susținere discretă, dar riscantă
Pîrvulescu estimează că o susținere explicită a președintelului Nicușor Dan pentru un candidat ar conta la electoratul urban educat, dar i-ar erodea imaginea de independent care l-a propulsat președinte. „Dan, aflat la începutul unei curbe descendente de încredere, nu își poate permite să riște o implicare directă într-o campanie locală cu miză simbolică mare.” Președintele, creditat cu 34% încredere (CURS, septembrie), ar putea influența subtil prin mesaje neutre, evitând polarizarea.
Coaliția sub presiune: Oportunism vs. riscuri
Decizia de a organiza scrutinul anul acesta, în loc să-l amâne, reflectă un calcul strategic al Executivului Bolojan. „Executivul a profitat de o conjunctură politică favorabilă. Decizia are un calcul strategic – să fixeze calendarul electoral într-o perioadă mai controlabilă, înainte ca tensiunile economice și sociale să crească și influențele externe, inclusiv cele asociate războiului hibrid, să se amplifice”, explică Pîrvulescu. Totuși, sincronizarea oferă doar 2-3 săptămâni de campanie, forțând candidații să se mobilizeze rapid.
Coaliția (PNL-PSD-UDMR-USR) riscă fragmentarea votului, permițând PSD să domine. Băluță, cu experiență administrativă, ar putea capitaliza nemulțumirile legate de trafic, poluare și servicii publice deficitare. O candidatură independentă – posibil susținută tacit de Dan – ar putea răsturna calculele, atrăgând votul anti-partinic.
Alegerile reprezintă un barometru pentru Coaliție în prag de iarnă, cu criza energetică și bugetul 2026 în orizont. Bucureștiul, cu 2 milioane de locuitori, rămâne un bastion pro-european, dar polarizat. Sondajele CURS oferă un snapshot, dar prezența și „candidaturi-surpriză” rămân factori cheie. Concluzia lui Pîrvulescu: „O participare scăzută poate schimba raportul de forțe – Bucureștiul e imprevizibil.”
