Sistemul de sănătate din România se confruntă cu o criză gravă a medicamentelor, care pune în pericol viața pacienților. Deși problema persistă de ani de zile, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, nu a prezentat un plan concret pentru a o rezolva, lăsând situația să se agraveze. Lipsa de medicamente este resimțită atât în spitale, cât și în farmacii, unde pacienții nu mai găsesc tratamentele de care au nevoie.
Potrivit Agenției Naționale a Medicamentului (ANM), în România lipsesc 816 medicamente. Doar în luna ianuarie 2024, 31 de medicamente au dispărut temporar sau permanent de pe piață, transmite PsNews.
Motivele lipsei de medicamente
ANM invocă două cauze principale pentru această criză:
– Motive comerciale: Prețurile negociate între producători și statul român nu mai sunt viabile. La nivel european, se aplică principiul prețului cel mai mic, dar creșterile recente ale costurilor fac ca producătorii de medicamente să vândă pe pierdere. Statele europene sunt obligate să aloce fonduri suplimentare pentru a asigura aprovizionarea.
-Motive de fabricație: România depinde foarte mult de importuri, iar producătorii europeni se confruntă cu probleme în a obține materii prime din țări precum China și India. Creșterea prețurilor materiilor prime a dus la scumpirea medicamentelor.
Beatrice Speteanu, președinta Asociației Farmaciilor Tradiționale și a Practicienilor, explică: „Sunt multe farmacii blocate la distribuitor deoarece nu au primit banii nici în luna decembrie pentru programele naționale. Aici vorbim despre medicamentele scumpe.”
Categorii de pacienți afectați
Cei mai afectați sunt bolnavii de cancer, pentru care fiecare zi de întârziere poate fi decisivă. În septembrie 2024, Institutul Oncologic București a anunțat că lipseau 14 citostatice, esențiale pentru tratamentul cancerului. Printre acestea se numărau atât medicamente ieftine (20-30 de lei), cât și tratamente de imunoterapie care costă zeci de mii de euro pe pacient.
Situația a fost atât de gravă încât spitalul a fost nevoit să trimită acasă pacienții cu cancer la plămâni, lipsind medicamentele necesare. În ciuda unei cereri de 10 milioane de lei pentru a cumpăra medicamente, Casa de Sănătate București a virat doar 2,56 milioane de lei după trei săptămâni.
Ion Mîțu, directorul Casei de Sănătate București, a explicat: „2,56 milioane de lei au primit ieri în plus pentru luna septembrie, pentru 6 zile. De pe 1 octombrie primesc banii pentru octombrie, primesc 8 milioane. Nu poți să ceri 10 milioane cât îmi cere mie fiecare medic la spital. Se face o medie pe toate lunile anului, media e de 4,4 milioane lei/lună.”
Alte categorii afectate
– Pacienții cu diabet: Retragerea medicamentului Ozempic de pe piața românească a creat probleme majore pentru bolnavii de diabet. Statul român a refuzat să plătească prețul cerut de producător.
– Pacienții cu boli cardiovasculare: Lipsa medicamentelor esențiale pune în pericol viața acestor pacienți.
Diferențe regionale
Există o mare diferență între orașele universitare și cele mai mici din țară. Mulți pacienți sunt nevoiți să parcurgă sute de kilometri pentru a găsi medicamente și medici în orașe mai mari.
Rafila, din criză în criză
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a recunoscut existența crizei, dar a încercat să arunce vina pe Uniunea Europeană. „Problema aprovizionării cu medicamente este problema întregii Uniuni Europene”, a declarat el.
În realitate, România este una dintre țările UE care alocă cei mai puțini bani pentru sănătate: 858 euro/locuitor, comparativ cu 6.590 euro/locuitor în Luxemburg sau 6.110 euro/locuitor în Danemarca. Doar 5,8% din PIB este destinat sănătății, față de media UE de 10,4%.