În contextul geopolitic actual, tensiunile dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană cresc, iar o posibilă retragere a SUA din NATO ar putea schimba complet echilibrul forțelor în Europa. Această situație ar putea determina Uniunea Europeană să construiască o armată proprie, eventual în colaborare cu Marea Britanie și Turcia. Ce loc ocupă armata română în acest peisaj militar european? Haideți să aflăm.
Provocările unei Europe fără protecția SUA
Declarațiile lui Donald Trump despre retragerea din NATO și postările controversate ale lui Elon Musk, care ar sprijini ieșirea SUA din alianță, au alarmat Europa. În fața unei posibile abandonări a protecției americane, tot mai multe voci cer o forță militară europeană independentă. Desigur, ideea nu este una nouă. A fost discutată cu două decenii în urmă, dar acum, în fața amenințărilor tot mai vizibile din partea Rusiei, acești pași nu mai pot fi amânați.
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a subliniat că “acum este de maximă importanță să intensificăm investițiile în apărare pentru o perioadă prelungită de timp. Este pentru securitatea Uniunii Europene și avem nevoie, în climatul geostrategic în care trăim, să ne pregătim pentru ce e mai rău”. După cum arată studiile, peste 93% dintre europeni susțin ideea unei acțiuni comune pentru apărarea continentului.
În acest context, analiza unei posibile armate unice europene devine din ce în ce mai relevantă. Unele state, precum Marea Britanie și Turcia, sunt considerate aliați importanți în acest demers. Expertul Iulian Fota subliniază că o „coaliție de voință” între aceste țări, din afara Uniunii Europene, ar putea deveni o realitate, alături de o armată europeană.
Puterea militară a Europei: unde se situează România?
În cazul unei eventuale retrageri a celor peste 100.000 de soldați americani din Europa, continentul ar trebui să-și asume propria apărare. State puternice precum Franța și Marea Britanie, singurele puteri nucleare din NATO din afara SUA, dispun de armate bine dotate. Marea Britanie are în prezent 184.000 de soldați activi, aproape 1 milion de rezerviști, 379 de avioane și 227 de tancuri, în timp ce Franța are 200.000 de militari activi, 670 de avioane de luptă și 215 tancuri.
Turcia, un alt actor strategic al NATO, deține una dintre cele mai mari forțe armate din alianță, cu peste 700 de avioane și 2.200 de tancuri.
În acest tablou complex, România își consolidează treptat capacitățile de apărare. Cu 90.000 de soldați activi și 55.000 de rezerviști, armata română beneficiază de 33 de avioane F-16, iar noi F-35 urmează să intre în dotare. Aproximativ 100 de tancuri sunt în prezent funcționale, însă, comparativ, Rusia a pierdut peste 10.000 de tancuri în conflictul din Ucraina.
Armata Română – o forță regională
Deși România nu se află printre cele mai mari forțe militare din Europa, poziția sa strategică și angajamentele de modernizare o transformă într-un actor-cheie în regiune. Cu toate că forța numărului de soldați poate fi depășită de alte state, România mizează pe tehnologie și pregătirea aviației pentru a contrabalansa diferențele.
Totuși, conform Indexului Global Firepower, România a pierdut 10 poziții în clasamentul mondial al puterii militare într-un singur an, ajungând în 2024 pe locul 51 din 145 de țări. Cu un Power Index de 0,8984 (unde un scor mai mic indică o armată mai puternică), acest declin ridică semne de întrebare privind poziția strategică a țării noastre în viitoarele alianțe militare europene.