Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică (ATOP) se află în centrul unei controverse privind utilitatea și costurile pe care le generează pentru bugetul de stat. Structura, care funcționează din 2002 la nivel județean, ar putea fi desființată, măsură care ar permite economisirea unei sume cuprinse între 15 și 20 de milioane de lei anual.
Bolojan critică structura considerată inutilă
Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL, a criticat recent existența acestei autorități, considerând-o o sinecură fără justificare practică. “Există o autoritate județeană de ordine publică care se numește ATOP, prescurtat, în jargonul administrativ. Dacă mâine se desființează ATOP nu se va întâmpla absolut nimic, doar că acolo 15-20 de oameni primesc o indemnizație lunară care poate să fie până la 20% din salariul președintelui de consiliu județean”, a declarat fostul președinte de Consiliu Județean pe 2 iunie.
Bolojan a subliniat că prin eliminarea acestei structuri ar fi posibilă economisirea unui echivalent al “patru posturi de președinți de consiliu județean, în fiecare județ”, transmite B1TV.
Cum funcționează ATOP și care sunt limitările sale
ATOP a fost înființată prin Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, în timpul guvernului Adrian Năstase, ca “organism cu rol consultativ, a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității”.
Regulamentul de funcționare, aprobat prin HG nr. 787/2002, prevede că autoritatea “asigură, prin activitatea sa, reprezentarea și promovarea intereselor comunității în scopul asigurării unui climat de siguranță și securitate publică”.
În țară funcționează 42 de astfel de structuri, la nivelul fiecărui județ și al Primăriei Generale a Municipiului București. O structură ATOP este formată din 15-20 de membri, incluzând șeful inspectoratului de poliție județean, un reprezentant al Corpului Național al Polițiștilor, un subprefect, șase consilieri județeni, șeful Poliției Locale și trei reprezentanți ai comunității.
Principala limitare a ATOP rezidă în caracterul său strict consultativ. Regulamentul este explicit: “Autoritatea teritorială de ordine publică nu are competențe în problemele operative ale poliției”. Structura poate doar să facă recomandări sau să transmită sesizări autorităților judiciare.
Indemnizații generoase pentru activitate minimă
Membrii ATOP se întrunesc în ședințe lunare pentru care primesc indemnizații calculate în funcție de salariul președintelui consiliului județean. Ca medie națională, un membru câștigă aproximativ 2.000-2.500 de lei net pentru participarea la o ședință lunară, cu variații între județe – în Vrancea, de exemplu, indemnizația depășește 3.200 de lei lunar.
Estimările actuale arată că, anual, cheltuielile cu salarizarea membrilor ATOP ajung la aproximativ 15 milioane de lei la nivel național, în creștere față de cei 10 milioane de lei calculați în 2020. Pe durata unui mandat de patru ani, costurile se ridică la 60 de milioane de lei.
Utilizarea politică a instituției
Presa locală a documentat de-a lungul anilor modul în care ATOP este folosită de președinții consiliilor județene pentru a-și asigura loialitatea consilierilor sau pentru a-și răsplăti clientela politică. De regulă, sunt propuși reprezentanți ai partidelor pe votul cărora se bazează liderul județean, având în vedere că un loc aduce o remunerare cuprinsă între 10% și 30% din indemnizația președintelui consiliului județean.
Încercări de reformă și rezistența politică
În 2021, USR a propus un proiect legislativ pentru desființarea ATOP, însă inițiativa a fost blocată din cauza intereselor politice la nivel local. Recent, încurajați de declarațiile lui Ilie Bolojan, reprezentanții partidului au cerut din nou Comisiei de apărare să dea raport favorabil și conducerii Camerei Deputaților să introducă proiectul pe ordinea de zi pentru votare în regim de urgență.
O alternativă la desființare vine din Cluj, unde consilierul județean Bashar Molhem, ales președinte ATOP, propune eliminarea indemnizațiilor și desfășurarea activității pe bază de voluntariat.
“Dacă facem un calcul, la nivel național statul cheltuie anual 20 de milioane de lei pentru ATOP-uri. De la înființarea lor, suma totală a trecut de 200 de milioane de lei. Sunt bani care puteau merge poate către un spital modern ori către școli”, argumentează Molhem.
Politicianul clujean precizează că în Cluj indemnizațiile sunt deja printre cele mai mici din țară – 7,5% din salariul președintelui consiliului județean – în timp ce “în alte județe, procentul ajunge chiar la 30%, adică un membru ATOP poate încasa și 3.000 de lei pe lună, pentru câteva ședințe”.
