Începutul anului școlar, care ar fi trebuit să fie un moment de bucurie pentru elevi și profesori, este umbrit în 2025 de proteste și nemulțumiri în educație. Măsurile de austeritate impuse de cabinetul Bolojan, prin ministrul Educației, Daniel David, au stârnit furia dascălilor, care se confruntă cu pierderi salariale semnificative și condiții de lucru tot mai dificile.
Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu, avertizează că greva generală nu este exclusă, în timp ce profesorii deplâng scăderea veniturilor și înrăutățirea sistemului educațional.
„Pierderile salariale ale profesorilor se încadrează, în medie, între 10 și 20% din veniturile pe care le aveau”, a declarat Simion Hăncescu, președintele FSLI, pentru Ziare.com. Pentru un profesor debutant, cu un salariu de 4.600 de lei net – sau peste 5.000 de lei în mediul rural – o reducere de 20% înseamnă o pierdere lunară de 920 de lei. „Pentru un profesor cu studii superioare, această sumă nu este deloc neglijabilă”, subliniază reprezentanții Asociației Dascăli Emeriți.
Un profesor cu 15-20 de ani vechime și gradul I, care câștigă aproximativ 7.500 de lei net, pierde 1.500 de lei lunar din cauza măsurilor de austeritate. „S-a obținut un câștig financiar de 0,02% din PIB, în schimbul unor costuri uriașe din punct de vedere socio-emoțional, al creșterii inegalităților și al neîncrederii”, a criticat fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, pentru EduPedu.
Pe lângă tăierile salariale, profesorii se confruntă cu alte probleme grave. Maria Stoinea, dirigintă la unitatea de învățământ Petre Ghelmez din București, a povestit pentru Ziare.com: „Mama mea, care predă română-franceză la țară, a fost nevoită să accepte patru ore de fizică, deși nu este calificată pentru această disciplină, pentru a nu intra în restrângere de activitate.” Această practică, numită „ore-mozaic”, îi obligă pe dascăli să predea materii din afara specializării lor, afectând calitatea educației. „Asta nu mai e educație”, avertizează Hăncescu.
Un alt impact al măsurilor este reducerea drastică a plății cu ora, o sursă importantă de venit pentru profesori. „Dacă până acum tariful orar era, să zicem, 100 de lei, acum a scăzut la 45 de lei. Practic, plata cu ora s-a înjumătățit”, explică liderul FSLI. Creșterea normei didactice de la 16-18 ore la 20 de ore a eliminat orele suplimentare, afectând în special profesorii suplinitori. „Aproximativ 15.000 de posturi au dispărut, iar noi estimăm că în jur de 10.000 de profesori suplinitori calificați au părăsit sistemul”, adaugă Hăncescu.
Măsurile au afectat și elevii, prin crearea unor „clase-mamut” de până la 36 de elevi la liceu sau 31-32 la clasa pregătitoare. „Am luptat ani de zile să reducem numărul de elevi la 24-26 pe clasă, iar acum am revenit la supraaglomerare. Imaginați-vă stresul pentru un învățător care lucrează cu copii de 6 ani, încercând să-i învețe să scrie”, spune Hăncescu. Situația este agravată de lipsa profesorilor de sprijin pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, care se regăsesc în multe dintre aceste clase.
Sănătatea, ocolită de austeritate
În timp ce sănătatea a fost ocolită de măsurile de austeritate, educația a devenit ținta principală. „Într-o țară normală, educația și sănătatea sunt protejate în perioade de criză. La noi, profesorii plătesc prețul, iar elevii suferă consecințele”, acuză liderul sindical. În fața acestor provocări, Hăncescu nu exclude organizarea unei greve generale: „Dacă dialogul cu autoritățile va eșua, vom consulta membrii sindicatului. Greva generală este forma supremă de protest, cu consecințe grave: școli închise, elevi și profesori afectați.”
În timp ce magistrații par să evite costurile austerității, profesorii simt tăierile „cu toporul”, după cum descrie Hăncescu. Efortul uriaș al dascălilor rămâne nerăsplătit, iar neîncrederea în autorități crește. Pe fondul acestor tensiuni, educația românească se află la un moment de răscruce, cu riscul de a se adânci în criză dacă nu se găsesc soluții rapide.
