Politicile de austeritate introduse de guvernarea Bolojan nu doar că au afectat puternic piaţa muncii în 2025, ci vor genera dezechilibre și mai mari în 2026, arată un studiu prezentat de Blocul Naţional Sindical (BNS) în cadrul conferinței „2026 – Anul marilor desechilibre pe piața muncii”.
Analiza, realizată de consultantul financiar Radu Soviani și de profesorul universitar Laura Obreja Braşoveanu (ASE Bucureşti), arată că măsurile de tăiere a cheltuielilor și creștere a fiscalității au dus deja la reducerea numărului de salariați, scăderea veniturilor reale și menținerea unei inflații ridicate. Autorii avertizează că presiunile asupra pieței muncii se vor accentua anul viitor, în timp ce puterea de cumpărare a populației va continua să se erodeze.
Concluzia raportului este clară: politicile economice aplicate în 2024 și 2025 vor avea efecte tot mai vizibile asupra economiei naționale, în special asupra angajaților, transmite B1TV.
„Ajustarea dezechilibrului bugetar este de preferat să fie preponderentă pe partea de cheltuieli bugetare (altele decât salariile – principala sursă a motorului creşterii economice din România, şi anume consumul), limitând la maximum ajustarea prin creşterea fiscalităţii, care, în fiecare etapă de criză, s-a dovedit nocivă pentru economia României”, subliniază autorii analizei.
2025, anul în care salariile reale au scăzut și șomajul a explodat
Potrivit studiului, măsurile de austeritate din 2025 au fragilizat piața muncii. Masa salarială s-a redus în termeni reali, iar rata șomajului a ajuns la 6,1% – cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, în absența unui șoc extern. Numărul șomerilor a trecut de 500.000, o premieră după iulie 2017, iar media lunară a șomerilor din 2025 a fost cu 40.000 mai mare față de 2024.
De asemenea, în primele opt luni ale anului 2025, fondul lunar de salarii a crescut cu doar 0,7% nominal, insuficient pentru a acoperi inflația de 8,1%. În termeni reali, masa salarială a scăzut la 4,21 miliarde de lei în august 2025.
În același timp, numărul angajatorilor a continuat să se reducă, ajungând la 583.794 în august 2025, cu peste 9.000 mai puțin decât în 2024.
Reorganizarea sectorului public – efecte reduse, disponibilizări masive
Reducerea posturilor ocupate în instituțiile publice cu 5,6% a dus la o scădere a cheltuielilor salariale de doar 2,43%. În administrația locală, tăierile au avut impact nul. Conform BNS, două treimi dintre reducerile salariale din sectorul public provin din disponibilizările din Educație.
În ciuda austerității, factura salarială din sectorul public a crescut în perioada ianuarie–octombrie 2025 cu peste 5% față de anul anterior.
Austeritatea, cu efecte negative pe termen lung: „un deceniu pierdut”
Studiul avertizează că majorarea fiscalității, fără o reformă reală a cheltuielilor publice, provoacă efecte economice negative care se vor amplifica în 2026. Autorii consideră că lipsa de eficientizare a aparatului de stat, combinată cu presiunile fiscale, creează un risc de stagnare economică pe termen lung, descris drept „un deceniu pierdut”.
Veniturile din taxe pe muncă, înghițite de dobânzile la datoria publică
Pentru prima dată din 1989, impozitele colectate din salarii și venituri – bani care ar trebui să susțină servicii publice esențiale, precum educația, sănătatea și infrastructura – sunt aproape integral direcționate către plata dobânzilor la datoria publică.
În primele 10 luni ale anului 2025, statul a încasat 48,62 miliarde de lei din impozite pe muncă, în timp ce dobânzile plătite pentru datoria publică au însumat 46,77 miliarde de lei.
2026: un nou an de restricții și dezechilibre
Potrivit proiecțiilor, anul 2026 va repeta și chiar amplifica problemele din 2025. Printre consecințele anticipate:
- creșterea numărului de șomeri
- scăderea masei salariale reale
- menținerea unei inflații ridicate, alimentate de suprataxare și de reglementări ineficiente, inclusiv în zona energiei
Totodată, studiul estimează că, la finalul lui 2025, cheltuielile statului vor depăși 3% din PIB doar prin costuri administrative, depășind astfel întreg deficitul bugetar asumat prin tratatul de aderare la UE.
Propunerea BNS: salariu minim european și reducerea cheltuielilor cu bunurile și serviciile
Ca alternativă la austeritatea guvernului, BNS cere respectarea legislației europene privind salariul minim adecvat și introducerea unor măsuri active de combatere a dezechilibrelor.
Potrivit datelor BNS, o majorare a salariului minim brut de la 4.050 la 4.350 lei în 2026 ar ajuta peste 1,8 milioane de angajați, adică 32% din forța de muncă.
Sindicatele propun și o reducere de cel puțin 20% a cheltuielilor cu bunuri și servicii ale administrației publice, despre care susțin că au crescut nejustificat în 2025.
„Raţionalizarea acestor cheltuieli nu a existat în 2025 – cheltuielile cu bunuri şi servicii au totalizat 4,2% din PIB (79,7 miliarde de lei), în creştere cu 5,5% faţă de perioada similară din 2024 (4,17 miliarde de lei)… În opinia noastră, un nivel de referinţă de reducere cu 20% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii în anul 2026 faţă de anul 2025 este realizabil…”, se arată în studiul prezentat.
