Ministrul de externe al Austriei, Beate Meinl-Reisinger, a deschis o dezbatere despre viitorul politicii de neutralitate a țării, declarând că ar putea exista o “dezbatere națională” pe marginea unei potențiale aderări la NATO.
Declarațiile vin în contextul provocărilor de securitate cu care se confruntă Europa după invazia rusă din Ucraina, relatează The Kyiv Independent, preluat de ziare.com.
Neutralitatea, pusă sub semnul întrebării
Într-un interviu acordat publicației germane Welt, Meinl-Reisinger a pus în discuție eficiența actualei politici de neutralitate austriece, susținând că aceasta nu oferă protecția necesară în contextul geopolitic actual.
“Neutralitatea nu protejează (Austria)”, a declarat ministrul de externe, subliniind necesitatea unor capacități de autoapărare mai puternice și a unor parteneriate de securitate mai profunde.
Oficialul austriac s-a arătat deschis la o reevaluare fundamentală a strategiei de securitate naționale: “Sunt foarte deschisă la o dezbatere publică despre viitorul politicii de securitate și apărare a Austriei. Deși în prezent nu există majorități în parlament și în rândul populației pentru aderarea la NATO, o astfel de dezbatere poate fi totuși foarte fructuoasă.”
Schimbarea paradigmei de securitate
Războiul din Ucraina a marcat un punct de cotitură în percepția austriecilor asupra securității naționale. De la începutul invaziei rusești pe scară largă, atât actualii, cât și foștii oficiali austrieci au început să evalueze public opțiunea unei potențiale aderări la NATO, în ciuda neutralității de lungă durată a țării.
Meinl-Reisinger a avertizat împotriva unei abordări pasive în fața noilor realități geopolitice: “Nu putem sta cu mâinile în sân și să spunem: dacă nu facem nimic nimănui, nimeni nu ne va face nimic. Lumea s-a schimbat.”
Ministrul a clarificat că neutralitatea nu trebuie confundată cu inacțiunea, avertizând că Austria nu își poate permite să fie naivă în fața provocărilor actuale de securitate.
Contextul istoric al neutralității austriece
Austria a menținut o politică de neutralitate din 1955, când a declarat nealinierea permanentă ca parte a unui acord cu Uniunea Sovietică și puterile occidentale pentru a-și recâștiga suveranitatea deplină după al Doilea Război Mondial. Țara nu este membră NATO, dar a participat la numeroase misiuni de pace conduse de UE și susține politica comună de securitate și apărare a Uniunii Europene.
Această poziție de neutralitate a fost un element central al identității politice austriece timp de aproape șapte decenii, făcând din actuala dezbatere un moment istoric pentru țară.
NATO în expansiune post-2022
Războiul din Ucraina a declanșat o reconfigurare majoră a arhitecturii de securitate europene. După începerea războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, Finlanda și Suedia au luat decizii istorice de a solicita aderarea la NATO, abandonând propriile tradiții de neutralitate.
Finlanda a devenit oficial al 31-lea membru al NATO în aprilie 2023, în cadrul unei ceremonii la sediul alianței din Bruxelles, urmată de Suedia în martie 2024. Aceste aderări au demonstrat că războiul rus a schimbat fundamental calculele de securitate ale statelor europene neutre.
În acest context, Ucraina a solicitat aderarea rapidă la NATO în septembrie 2022, după ce Rusia a declarat ilegal anexarea a patru regiuni ucrainene. În timp ce Kievul continuă să insiste asupra acestui obiectiv, perspectivele actuale de aderare ale Ucrainei rămân în discuție.
Provocări pentru viitorul austriac
Dezbaterea inițiată de Meinl-Reisinger reflectă o realitate mai largă cu care se confruntă statele europene neutre: necesitatea de a-și redefini pozițiile de securitate într-un mediu internațional din ce în ce mai instabil. Pentru Austria, această discuție reprezintă o reevaluare fundamentală a unei politici care a definit identitatea sa națională timp de generații.
