Țările europene vecine cu Rusia ar trebui să se pregătească pentru posibilitatea ca Statele Unite să-și reducă prezența militară din zonă și să-și consolideze propriile capacități de apărare, a declarat președintele Estoniei, Alar Karis, într-un interviu acordat publicației Politico.
Liderul eston a mărturisit că a avut o discuție de două ore cu președintele american Donald Trump în timpul funeraliilor Papei Francisc din aprilie, încercând să-l convingă de importanța menținerii trupelor americane în Europa de Est.
„I-am explicat totul”, a declarat Karis la reprezentanța Estoniei în Uniunea Europeană. „Prezența trupelor americane în Estonia – nu numai în Estonia, ci în Europa – este crucială și importantă pentru Statele Unite, nu doar pentru Europa”, a subliniat președintele eston, conform Hotnews.
Incertitudini privind viitorul prezenței americane
Deși Karis s-a arătat încurajat de unele declarații ale lui Trump, în special de promisiunea recentă de a menține trupele americane în Polonia, liderul eston a precizat că rămâne „foarte dificil de prevăzut” ce va face Washingtonul în țările baltice.
Țări precum Estonia „trebuie să fie pregătite pentru orice scenariu”, în timp ce riscul unei retrageri din partea celui mai mare membru al NATO „înseamnă că ar trebui să ne consolidăm propria capacitate”, a adăugat Karis.
Revizuirea pozițiilor militare americane
În prezent, SUA au aproximativ 2.000 de soldați staționați în statele baltice (Estonia, Lituania și Letonia) ca parte a unei consolidări militare în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina din februarie 2022.
Pentagonul revizuiește în prezent poziția forțelor sale globale și se așteaptă să dezvăluie rezultatele la sfârșitul acestei luni. Revizuirea este pregătită sub îndrumarea subsecretarului de stat pentru politică al Apărării, Elbridge Colby, un susținător declarat al reducerii prezenței SUA în Europa.
În aprilie, televiziunea NBC a dezvăluit că Pentagonul discuta o posibilă retragere a unui număr semnificativ de militari americani din estul Europei, inclusiv din România. Propunerea ar putea implica eliminarea a până la jumătate din forțele trimise de administrația Biden în 2022 – aproximativ 10.000 din cei 20.000 de militari desfășurați pentru a consolida apărarea țărilor de la granița cu Ucraina.
România, printre țările afectate
În prezent, în România sunt în misiune aproximativ 1.700 de militari americani, cel mai mare detașament – de aproape 1.400 de militari – fiind staționat la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
Președintele Trump i-a oferit asigurări președintelui polonez Karol Nawrocki în timpul întâlnirii de miercuri de la Casa Albă că SUA „vor ajuta Polonia să se protejeze”. Trump a confirmat că SUA își vor menține soldații în Polonia și a exclus ideea retragerii lor.
„Nu ne-am gândit niciodată în termeni de retragere a soldaților din Polonia”, a asigurat Trump. „Dacă se poate, putem trimite și mai multe trupe acolo, dacă vor. De mult timp își doresc o prezență mai mare”, a adăugat președintele american.
Totuși, Trump a confirmat că există scenarii privind retragerea unor trupe din alte țări europene. „Avem câteva țări care au mai multe (trupe), nu prea multe, dar nu, acestea (din Polonia) vor rămâne în Polonia. Suntem foarte coordonați cu Polonia”, a declarat el, adăugând: „Ne gândim la asta în ceea ce privește alte țări”.
Avertismentul președintelui eston vine în contextul unei reconfigurări a strategiei militare americane și al presiunilor exercitate de administrația Trump asupra aliaților europeni pentru a-și asuma o responsabilitate mai mare în propriile măsuri de securitate.
