De la validarea noului Parlament, partidele din Opoziție, în frunte cu AUR, au folosit intens instrumentul moțiunii parlamentare pentru a ataca miniștrii Guvernelor Ciolacu și Bolojan. Deși au fost inițiate zeci de demersuri, rezultatele concrete au fost limitate, iar nicio moțiune de cenzură nu a reușit să doboare Executivul.
De la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 și până la finalul lui 2025, Opoziția a depus 14 moțiuni simple împotriva unor membri ai Guvernului. Dintre acestea, doar două au fost adoptate, fără a produce însă efecte politice directe, precum demisia miniștrilor vizați. Este vorba despre moțiunea împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu, adoptată cu voturi PSD, AUR și ale altor partide din Opoziție, și cea din aprilie 2024, împotriva fostei ministre a Muncii, Simona Bucura-Oprescu, arată ziare.com.
Spre deosebire de moțiunea de cenzură, care poate duce la căderea Guvernului, moțiunea simplă are un caracter consultativ și vizează un singur ministru. În 2025, acest tip de demers a fost preferat de Opoziție, însă eficiența sa politică s-a dovedit limitată.
Senatul, principalul teren de confruntare
Cele mai multe moțiuni simple – opt la număr – au fost depuse la Senat, unde s-au înregistrat și singurele două adoptări din acest an. Niciuna dintre acestea nu a fost urmată de demisii.
Prima moțiune a anului, depusă pe 26 martie împotriva ministrului Energiei de atunci, Sebastian Burduja, cu titlul „Ministrul Energiei – Un lider fără direcție, între promisiuni verzi și realități gri”, a fost respinsă. În aprilie, Senatul a adoptat însă moțiunea „Sistemul de pensii – un joc de-a alba neagra cu viețile părinților și bunicilor noștri”, îndreptată împotriva Simonei Bucura-Oprescu.
Alte inițiative au vizat miniștri precum Alexandru Rafila, Daniel David, Radu Miruță sau Ciprian Șerban, însă toate au fost respinse sau nu au ajuns pe ordinea de zi. Un moment tensionat a fost înregistrat în decembrie, când moțiunea AUR împotriva Dianei Buzoianu, intitulată „Prahova sub asediu: peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu”, a trecut cu sprijinul PSD, declanșând un scandal în interiorul coaliției.
Ultima moțiune dezbătută la Senat, împotriva ministrului de Interne Cătălin Predoiu, a fost respinsă pe 22 decembrie.
Camera Deputaților: șase moțiuni, toate respinse
Și la Camera Deputaților Opoziția a depus șase moțiuni simple în 2025, toate fără succes. Printre miniștrii vizați s-au numărat Cătălin Predoiu, Diana Buzoianu, Ionuț Barbu, Bogdan Gruia și Radu Marinescu. Unele inițiative nu au mai ajuns la vot, fie din cauza schimbării statutului Guvernului, fie din lipsă de susținere politică.
Moțiunile de cenzură, fără rezultat
La capitolul cel mai important – moțiunile de cenzură – Opoziția nu a înregistrat nicio victorie. În 2025 au fost depuse șapte astfel de inițiative, toate respinse, ultima pe 5 decembrie. În ciuda retoricii dure și a numărului mare de demersuri parlamentare, Guvernul a rămas stabil.
Bilanțul arată că, deși Opoziția a fost activă și vizibilă în Parlament, instrumentele folosite nu au reușit să producă schimbări majore în structura puterii executive.
