Economistul deficit bugetar, viceguvernator al Băncii Naționale a României, a lansat un avertisment sever privind starea finanțelor publice românești, criticând modul în care a fost gestionată politica fiscală în ultimii ani și avertizând că România riscă un colaps bugetar dacă nu se iau măsuri ferme de corecție.
Într-un interviu acordat Forbes România, Marinescu a subliniat gravitatea situației bugetare. „Problema nu e doar deficitul de 9,3%, ci lipsa unei guvernanțe economice bazate pe responsabilitate. Continuăm să cheltuim pe datorie, fără o reformă reală a sistemului bugetar și fiscal”, a declarat viceguvernatorul BNR.
Acesta a explicat că structura bugetară actuală se află „în contradicție cu principiile sustenabilității”, iar întârzierea reformelor amplifică riscul de a pierde încrederea investitorilor și de a suferi o retrogradare a ratingului de țară.
Politici pro-ciclice și „deficite gemene”
Marinescu a oferit o analiză detaliată a evoluției politicilor economice românești, criticând abordările adoptate în ultimii ani.
„Mulți economiști au atenționat, de-a lungul timpului, cu privire la implicațiile politicilor pro-ciclice asupra finanțelor publice. Eu am arătat, în diverse analize și mesaje publice, că politicile economice din ultimii ani evoluează pe contrasensul sustenabilității, și că măsurile simpliste de tip „wage-led growth”, care vizează pomparea de bani în consum cu prețul deficitelor, nu fac decât să accentueze dezechilibrele macroeconomice, fără să rezolve problemele structurale cu care ne confruntăm”, a explicat fostul consilier prezidențial.
Viceguvernatorul a identificat consecința directă a acestor politici: „Acest tip de politici au întreținut și perpetuat deficitele gemene – deficitul bugetar și deficitul de cont curent, care sunt actualmente problema critică a României.”
Avertismente ignorate din 2019
Marinescu a făcut referire la propriile avertismente din trecut, care nu au fost luate în considerare de autoritățile de atunci.
„Poate este important să ne amintim că România a ajuns în Procedura de deficit excesiv urmare a depășirii criteriului de deficit bugetar în 2019, deci înainte de crizele multiple: pandemie, război, criză energetică și inflație”, a precizat el.
„La acel moment, în calitate de consilier economic al Președintelui României, am prezentat public argumente tehnice și evaluări cifrice care indicau subestimarea semnificativă a deficitului în proiectul de buget al anului 2019. Legea bugetului a fost trimisă spre reexaminare Parlamentului de către Președintele României, un demers unic în istoria noastră post-decembristă. Din păcate, Parlamentul de atunci nu a corectat construcția bugetară, iar execuția bugetului pe 2019 a confirmat depășirea pragului de 3% din PIB, așa cum avertizasem la începutul anului”, a declarat Marinescu pentru Forbes.
Soluții propuse pentru criză
Printre prioritățile sale, Marinescu solicită implementarea unor ajustări fiscale inteligente, care să nu afecteze investițiile sau serviciile publice esențiale. De asemenea, el critică ideea că majorarea TVA-ului sau impozitarea progresivă ar putea soluționa problema fără a genera costuri economice semnificative.
„Avem nevoie de reguli fiscale solide, eventual constituționale, și de educație economică reală. Deficitul nu e o cifră, e o problemă de guvernanță și maturitate politică”, a mai spus fostul consilier prezidențial.
Viceguvernatorul consideră că trebuie să primeze calitatea și sustenabilitatea politicilor publice, care să abandoneze tentațiile populiste de a oferi doar beneficii – adesea pe termen scurt, ignorând costurile acestora – de regulă pe termen lung, adică nota de plată pe care cineva o plătește până la urmă.
Provocările anului 2025
Marinescu a identificat trei provocări majore pentru anul 2025:
Calitatea construcției bugetare – “care explică acum amplificarea abaterii deficitului față de ținta asumată prin construcția bugetară de 7% din PIB”
Momentul ajustării bugetare – “care reduce aplicarea măsurilor de corecție pentru doar jumătate de an, deci diminuează impactul acestora pentru anul curent”
Creșterea economică din 2025 – “care a fost deja revizuită negativ la 1,4%, inclusiv pe fondul stagnării economice din trimestrul 1, în condițiile în care bugetul anului curent construit pe o prognoză de creștere economică supraestimată, de 2,5%, în timp ce unele prognoze internaționale erau chiar mai optimiste”.
