Raportul asupra stabilității financiare, publicat de Banca Națională în decembrie 2025, descrie un climat economic dominat de incertitudini globale și vulnerabilități persistente în plan intern. Deși sectorul bancar își menține reziliența, BNR subliniază că riscurile sistemice continuă să apese asupra economiei României.
Raportul de stabilitate financiară prezentat de BNR la finalul anului 2025 conturează un tablou complicat, în care contextul geopolitic tensionat și dezechilibrele macroeconomice interne rămân elementele centrale de vulnerabilitate. Instituția notează că, în pofida unor aspecte pozitive din sectorul bancar, presiunile asupra economiei persistă.
În analiza băncii centrale se arată că „riscurile la adresa stabilităţii financiare au rămas ridicate de la data ultimului raport, reflectând vulnerabilităţile acumulate atât la nivel intern, cât şi internaţional. Incertitudinile geopolitice, impredictibilitatea evoluţiilor privind politicile comerciale şi evaluările ridicate în unele segmente ale pieţelor de capital continuă să creeze un mediu volatil, ce poate transmite efecte perturbatoare în economie şi pe pieţele financiare. Rezilienţa sectorului bancar românesc se menţine solidă, fiind susţinută de o capitalizare adecvată şi de o gestionare prudentă a riscurilor”.
BNR observă că, la nivel global, riscurile rămân ridicate în ciuda unor evoluții ceva mai favorabile în relațiile comerciale internaționale și a tentativelor de detensionare în zonele de conflict. Deși economia mondială a demonstrat o anumită rezistență, perspectivele pe termen mediu și lung continuă să fie modeste.
Economia României, prinsă între incertitudini și creștere anemică
Pe plan intern, dinamica economică rămâne fragilă. Creșterea de doar 0,3% din trimestrul al doilea al anului 2025 reflectă o economie afectată de incertitudini multiple și de constrângerile procesului de consolidare bugetară. În raport se menționează că „în T3/2025, potrivit estimărilor, economia autohtonă a avansat cu 1,6%, o dinamică marginal inferioară celei înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2024 (1,7% în T3/2024 în termeni anuali)”.
Instituțiile financiare internaționale anticipează o încetinire economică și mai pronunțată, prognozele variind între 0,7% și 1% pentru întreg anul. În aceste condiții, continuarea reformelor structurale și a ajustărilor fiscale rămâne esențială pentru stabilizarea datoriei publice și pentru reașezarea deficitului bugetar pe o traiectorie sustenabilă.
Deficitele gemene, principalul risc intern
Unul dintre cele mai presante semnale de alarmă trase de BNR vizează menținerea deficitelor gemene la niveluri ridicate. În primele nouă luni ale anului 2025, deficitul bugetar a ajuns la 102,5 miliarde de lei, adică aproximativ 5,4% din PIB – nivel similar cu cel de anul trecut. Deși pachetul fiscal adoptat în iulie 2025 are efecte reduse pe termen scurt, banca centrală anticipează o influență mai vizibilă începând cu 2026.
Rectificarea bugetară aprobată în septembrie fixează o țintă de deficit de 8,4% din PIB pentru acest an, într-un context economic deja marcat de vulnerabilități. În paralel, datoria publică urcă la 57,2% din PIB la jumătatea anului, accentuând presiunile asupra ratingului de țară și asupra costurilor de finanțare.
BNR avertizează că ajustarea fiscală rămâne crucială nu doar pentru stabilitatea bugetară, ci și pentru corectarea dezechilibrelor externe, în condițiile în care politica fiscală expansionistă din anii anteriori a amplificat deficitul de cont curent.
