În plină retorică de austeritate, Executivul a suplimentat bugetul programelor de investiții pentru autoritățile locale cu peste 2,4 miliarde de lei. Decizia vine după ce fondurile fuseseră epuizate încă din vară, iar premierul avertiza public că nu mai sunt bani. În paralel, Guvernul vorbește despre tăieri la protecția socială și concedii medicale.
Guvernul a decis să suplimenteze bugetul destinat programelor guvernamentale de investiții pentru autoritățile locale, în special Programul „Anghel Saligny”, alocând încă 2,41 miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară. Ministerul Dezvoltării a anunțat că va achita toate facturile pentru lucrările deja efectuate, deși bugetele anuale erau epuizate de mai multe luni, transmite B1TV.
Anul acesta, Programul „Anghel Saligny” a avut un buget inițial de 10 miliarde de lei, sumă care, potrivit premierului Ilie Bolojan, s-a consumat integral până la finalul lunii iulie. În acest context, declarațiile privind prioritizarea investițiilor și disciplina bugetară păreau să indice un blocaj al plăților. Acest lucru nu s-a întâmplat.
„În ceea ce priveşte asigurarea fluxurilor de plăţi către cei care au prestări de servicii către stat, cei care derulează investiţii pentru autorităţile locale, dar prin programe finanţate de Guvern, aici sunt două aspecte cât să poate de clare. Ştiu toţi constructorii din România că, în momentul de faţă, bugetul care a fost alocat Ministerului Dezvoltării pe componenta de ‘Anghel Saligny’ practic este epuizat. Deci cele 10 miliarde de lei cât reprezenta bugetul acestui program pe anul acesta sunt epuizate”, declara Ilie Bolojan în luna iulie.
Cu toate acestea, primarii și președinții de consilii județene au continuat să depună facturi, iar Guvernul a decis să suplimenteze bugetul, apelând la Fondul de rezervă. Astfel, 2.410.450.000 de lei au fost transferați către Ministerul Dezvoltării, o decizie care va contribui direct la creșterea deficitului bugetar la finalul anului.
Pe urmele lui Marcel Ciolacu
Mecanismul folosit nu este unul nou. La fel ca fostul premier Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan a apelat la Fondul de rezervă bugetară pentru a onora solicitările venite din teritoriu. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat că toate facturile vor fi achitate până la finalul anului.
„Vom achita toate facturile depuse la Ministerul Dezvoltării pentru lucrările efectuate la investiţii, inclusiv cele depuse în această lună, dacă nu sunt necesare completări sau clarificări punctuale. La finalul anului, nu vom avea facturi neplătite pe niciun program de finanţare guvernamental derulat de Ministerul Dezvoltării”, a declarat ministrul.
Din suma suplimentată vor fi achitate 2.557 de facturi aferente Programului „Anghel Saligny” și investițiilor din PNDL I și II. De asemenea, banii vor merge către reabilitarea seismică a clădirilor publice, creșterea eficienței energetice a blocurilor, construcția de locuințe și elaborarea planurilor urbanistice. Ministerul Dezvoltării a achitat și facturile pentru lucrările derulate prin Compania Națională de Investiții.
Un mecanism fără criterii și fără control
Programele guvernamentale de tip „Anghel Saligny” sunt criticate de ani de zile pentru lipsa unor criterii clare de prioritizare și pentru utilizarea lor ca instrument politic. Anual, miliarde de lei sunt alocate suplimentar, peste bugetele inițiale, fără o evaluare riguroasă a impactului economic sau social.
Programul a fost lansat în 2021 de fostul premier Florin Cîțu, într-un context politic tensionat, fiind perceput ca un instrument de fidelizare a primarilor înaintea congresului PNL. De atunci, alocările au fost frecvent acuzate că depind de culoarea politică a administrațiilor locale, nu de nevoile reale ale comunităților.
Lipsa regulilor clare a dus la situații absurde: drumuri asfaltate în localități cu câteva sute de locuitori, rețele de canalizare nefuncționale, parcuri amenajate în zone izolate sau piste de biciclete care nu duc nicăieri. Curtea de Conturi a semnalat, în rapoartele sale, lipsa mecanismelor de verificare și control a investițiilor, precum și risipa generată de proiecte supraevaluate sau nefinalizate.
Austeritate la social, generozitate la investiții locale
În paralel cu aceste alocări, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre necesitatea reducerii cheltuielilor cu protecția socială, indemnizațiile de șomaj și ajutoarele pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, a reluat tema concediilor medicale, susținând, fără a prezenta dovezi concrete, că există fraude masive.
„Doar anul trecut am plătit şase miliarde de lei pentru concedii medicale în România şi bineînţeles pot fi întrebat, dar vreţi să nu mai daţi concedii medicale, oamenii se îmbolnăvesc, nu aşa se pune problema, dar dacă atunci când eşti între Crăciun şi Anul Nou şi se vede o explozie de îmbolnăvire, înseamnă că ceva este suspect acolo. Dacă între Paştele Ortodox şi cel greco-catolic dintr-o dată explodează concedii medicale, înseamnă că ceva nu este în regulă. Gândiţi-vă că la un moment dat piloţii TAROM s-au îmbolnăvit într-o dimineaţă, toţi aveau probleme de sănătate în masă”, a declarat premierul.
Datele oficiale ale Ministerului Sănătății contrazic însă aceste afirmații, indicând o scădere a numărului de certificate de concediu medical după reducerea indemnizațiilor. Specialiștii avertizează că măsurile adoptate au efecte negative atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.
În timp ce populației i se cere „să strângă cureaua”, Guvernul continuă să alimenteze, cu miliarde de lei, programe criticate pentru lipsa de transparență și eficiență, adâncind dezechilibrele bugetare și controversele politice.
