Premierul Ilie Bolojan (PNL) spune că directori din companii de stat și-au majorat indemnizațiile cu 40-50%, fără legătură cu performanțele, sfidând dificultățile bugetare ale țării.
Bolojan a vizat explicit conducerile aeroporturilor Mihail Kogălniceanu și Otopeni, precum și Romatsa, anunțând că aceste abuzuri sunt în curs de corectare prin noua lege și presiuni ministeriale. „Efectiv îi sfidează pe oameni”, a spus Bolojan, promițând transparență totală, potrivit B1TV.
Creșteri „robuste” de 40-50%: Kogălniceanu, Otopeni, Romatsa
Analizând bugetele companiilor de stat pentru aprobare, Bolojan a descoperit majorări spectaculoase: „M-am uitat chiar astăzi şi ieri la indemnizaţiile unor directori de companii… la Aeroportul Kogălniceanu, la Aeroportul Otopeni şi cred că la Romatsa. Au explodat indemnizaţiile conducerii. Sunt nişte sume destul de robuste şi le-au crescut cu 40-50%.” El a subliniat că datele vor fi publice, dar directorii refuză reducerea voluntară: „Credeţi că şi le-au redus? Nu, preferă să stea la limită până nu le mai poţi bloca bugetele, nu-i interesează asta, în loc să revină la nişte valori de indemnizaţii decente.”
Fără performanță, doar abuz de monopol
Bolojan a acuzat că indemnizațiile nu reflectă rezultate, ci specularea prevederilor vechi: „Nu e o legătură directă între performanţele tale şi salarizare. Atunci a abuza de anumite prevederi care au fost înainte, uitaţi-vă unde ne aduce.” Companiile cu servicii monopoliste permit astfel de „învârteli”, în timp ce angajații obișnuiți muncesc „de dimineața până seara” pentru salarii modeste. „Dacă legea nu-i mai poate forţa, poate bunul simţ i-ar putea forţa sau ministerul să pună o presiune pe ei, pentru că efectiv îi sfidează pe oameni”, a adăugat premierul.
Corecții în curs: Lege nouă și transparență
Noua lege, aplicabilă din viitor, limitează astfel de abuzuri, dar Bolojan folosește pârghia bugetară pentru corecturi imediate. „Am mai avut o pârghie să-i întreb de sănătate pe directori, trebuie să le aprobăm bugetele”, a explicat el. Ministerele de resort vor exercita presiune, iar datele vor fi publice pentru a forța bunul simț. Aceste măsuri vin în contextul eforturilor de reducere a deficitului, unde privilegiile din companii de stat – estimate la sute de milioane de euro – agravează criza.
România plătește anual 11 miliarde euro doar pe dobânzi, iar abuzurile din companii de stat – de la indemnizații la contracte dubioase – erodează încrederea.