Directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, a declarat joi, după ce Trump și Putin au discutat la telefon despre un acord de pace în Ucraina, că România ar avea interesul să revendice teritorii ale Ucrainei. Narîșkin reia tema favorită a propagandei ruse, că Ucraina este un stat care nu are dreptul să existe și spune că „prăbușirea sa este inevitabilă”.
Contactați de Antena3.ro, oficiali din statul român au declarat că este „o capcană” și că răspunsul trebuie să fie categoric „nu!”.
Narîșkin spune că încep discuții despre teritoriile Ucrainei pe fondul „prăbușirii inevitabile” și susține că Polonia „se uită îndeaproape” la Liov, iar „partea din teritoriul Basarabiei și Bucovinei de Nord continuă să prezinte interes pentru România”. Afirmațiile au fost făcute joi, în cadrul mesei rotunde „De la Harkov la Ujgorod: istoria conflictelor și compromisurilor teritoriale”, potrivit TASS.
Șeful spionilor ruși, și președinte al Societății Istorice Ruse, spune că Ucraina de facto s-a format doar în perioada sovietică „de pe pământurile mai multor state vecine, anexate bazei teritoriale istorice rusești”, iar pe fondul situației actuale „pretutindeni, mai ales în Europa de Est, au existat declarații conform cărora, din cauza prăbușirii inevitabile a Ucrainei, pământurile acesteia vor merge către țările vecine”.
Discursul revizionist al lui Narîșkin întreține revendicări ale politicienilor extremiști din Europa. În România, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă au revendicat teritorii din Ucraina, în timp ce în Bulgaria vecină, liderii partidului extremist „Renașterea” au revendicat Macedonia și sudul Basarabiei.
„Aceste discuții sunt în mare parte generate de viața însăși. Din ce în ce mai mulți oameni cu adevărat gânditori și educați sunt atrași în orbita discuției despre viitoarele granițe ale unui număr de state din Europa de Est”, a remarcat președintele RIO „În același timp, mi se pare că un sistem cuprinzător de opinii asupra acestei probleme ar trebui să includă o analiză istorică precisă, ținând cont de procesele și teritoriile adiacente ale Ucrainei”, spune Narîșkin.
„Astfel, istoria formării granițelor în Europa de Est lasă un spațiu larg pentru discuții științifice, ale căror concluzii pot fi solicitate în dezvoltarea ulterioară a deciziilor juridice internaționale”, a concluzionat șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei.
Narîșkin a vorbit și despre pretențiile Ungariei asupra teritoriului Transcarpatiei, parte din Ucraina.
„Transcarpatia făcea parte din Regatul Ungar din secolul al XI-lea. Conducerea sovietică nu a adus acolo populația maghiară, ci a anexat teritoriul împreună cu oamenii care au locuit aceste meleaguri”, a mai spus acesta.