România va primi 1,39 miliarde de euro pentru investiții în eficiența energetică, reducerea dependenței de importurile de gaz din Federația Rusă, îmbunătățirea infrastructurii energetice și investiții în surse de energie regenerabilă. Scopurile finanțării europene, de 20 de milioane de euro în total, sunt prevăzute într-un acord al Parlamentului European cu Consiliul Uniunii Europene, încheiat în decembrie 2022 prin care se includ măsurile REPowerEU în planurile naționale.
Scopul este de a spori independența față de combustibilii fosili ai Rusiei, pentru a accelera tranziția ecologică și pentru a combate sărăcia energetică.
Mecanismul de redresare și reziliență se va încheia pe 31 august 2026 iar noile norme referitoare la introducerea măsurilor REPowerEU în planurile naționale de redresare intră în vigoare în ziua următoare publicării lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acordul a fost votat miercuri în Parlamentul European, potrivit publicației Calea Europeană, preluată de B1TV.
Acordul, negociat de eurodeputații români Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și Dragoș Pîslaru (Reper, Renew Europe) și eurodeputatul spaniol Eider Gardiazabal Rubial (S&D), a fost votat cu 535 de voturi pentru, 63 de voturi împotrivă și 53 de abțineri.
Măsuri de economisire a energiei
Conform acordului, statele membre care solicită să primească fonduri suplimentare prin intermediul unui plan modificat de redresare și reziliență vor trebui să includă măsuri de economisire a energiei, de producere a energiei curate și de diversificare a aprovizionării cu energie, așa cum prevede planul REPowerEU al UE, informează Parlamentul European într-un comunicat.
1,39 miliarde de euro pentru România
Potrivit lui Siegfried Mureșan, România va primi din acest nou fond 1,39 miliarde de euro pentru investiții în eficiența energetică, reducerea dependenței de importurile de gaz din Federația Rusă, îmbunătățirea infrastructurii energetice și investiții în surse de energie regenerabilă.
Normele se aplică retroactiv măsurilor de la 1 februarie 2022, cu un număr limitat de excepții; eurodeputații s-au asigurat că măsurile sunt concepute pentru a sprijini investițiile menite să combată sărăcia energetică în cazul gospodăriilor vulnerabile, IMM-urilor și microîntreprinderilor.
Aceștia au convins UE să aloce cel puțin 30 % din fondurile pe care le cheltuie în cadrul REPowerEU pentru proiecte naționale sau multinaționale – care abordează blocajele existente în ceea ce privește transportul, distribuția și stocarea energiei, precum și creșterea fluxurilor transfrontaliere – dar și să introducă noi norme în materie de transparență pentru primii 100 de beneficiari finali în ordinea descrescătoare a finanțării primite.
Aceste norme se vor aplica tuturor planurilor de redresare și reziliență
Se vor acorda derogări temporare atât pentru măsurile care protejează Uniunea în contextul provocărilor imediate cu care se confruntă în materie de securitate energetică, cât și pentru cele care reduc la minimum prejudiciul potențial împotriva mediului și care nu periclitează obiectivele Uniunii în materie de climă.
Din suma de 20 de miliarde euro de granturi suplimentare propusă de Comisie, opt miliarde vor proveni dintr-o licitație anticipată a certificatelor naționale de emisii din cadrul sistemului Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), în timp ce 12 miliarde vor proveni din Fondul pentru inovare. În plus, veniturile realizate prin ETS nu vor putea fi folosite pentru investițiile în combustibilii fosili.