Cătălin Predoiu, actual ministru de Interne și fost ministru al Justiției, a susținut într-o postare pe rețelele sociale că legile justiției pe care le-a promovat și care sunt criticate dur acum ar fi avut girul partenerilor instituționali, printre care și al Comisiei de la Veneția și al comisarului european pentru Justiție. În realitate, Comisia de la Veneția a criticat dur legile din 2022, iar comisarul de la acel moment, Didier Reynders, a cerut ca legile să nu fie adoptate fără avizul Comisiei de la Veneția – cerere care a fost ignorată de România.
”Să revenim la legi. Am spus că miniștrii au răspunderi legate de calitatea proiectelor. Proiectele pe care eu le-am pus în dezbatere publică mai bine de un an de zile și ulterior înaintat Parlamentului, au avut toate certificările de calitate necesare, de la experți independenți, CSM, Comisarul pe justiție, Vicepreședinta Comisiei Vera Jourova, cabinetul Președintelui Comisiei, Colegiul comisarilor, Comisia de la Veneția șamd. Iar proiectele au devenit legi, adoptate de Parlament. Eu nu mă consider infailibil, dar îmi vine greu să cred că și CSM și Comisia Europeană și Parlamentul European și Comisia de la Veneția au greșit toate laolaltă când au spus că legile sunt calitativ bune și în standarde europene”, a scris Predoiu pe Facebook ca răspuns la cererile de demisie după izbucnirea scandalului din Justiție legat de zecile de dosare de mare corupție îngropate.
”Legile sunt instrumente și deci instrumentele au fost declarate calitativ bune de toată Europa. Ce au făcut magistrații care se autoguvernează din 2004 cu aceste instrumente, este responsabilitatea lor și da, sunt de acord că trebuie să se analizeze. Dar sine ira et studio, cu expertiză și fără politizare”, a mai spus Predoiu.
În realitate, Comisia de la Veneția a lansat critici dure pentru legile justiției în 18 noiembrie.
Comisia de la Veneția arăta la acel moment că ”regretă” faptul că autoritățile române nu au cerut instituției un aviz înainte de adoptare. Președintele de la acel moment, Klaus Iohannis, promulgase în 15 noiembrie legile justiției, promovate de ministrul Cătălin Predoiu, fără să mai aștepte opinia Comisiei de la Veneția, în ciuda cererii comisarului european pentru Justiție, Didier Reynders.
Printre criticile aduse la acel moment de Comisia de la Veneția:
1. ar trebui introdusă o selecție prin concurs și pentru directorii adjuncți, nu doar pentru președinții instanțelor și ai parchetelor;
2. procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum și procurorul-șef al DNA și DIICOT și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți pentru o perioadă mai lungă de timp fără posibilitatea de reînnoire;
3. Procurorul general nu ar trebui să poată ocoli ierarhia procurorilor atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă în jos prin ierarhia procurorilor;
4. ar trebui să se prevadă în mod explicit prin lege că poliția judiciară nu raportează cu privire la activitatea sa către ministrul de interne.
În 22 septembrie, Didier Reynders, comisarul european pentru justiție, declara public că România trebuie să aștepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneția înainte de a adopta cele trei proiecte de lege în domeniul justiției.
„Am reamintit că Comisia Europeană este în contact cu autoritățile române pentru a discuta reformele și că recomand să aștepte avizul Comisiei de la Veneția asupra proiectelor de legi ale justiției înainte de a le adopta, pentru a se asigura că sunt în conformitate cu standardele europene”, a declarat joi Didier Reynders, potrivit Europa Liberă.
Reamintim că majoritatea PSD-PNL a promovat în 2022 noile legi ale Justiției care au dus la situația actuală, marcată de lipsa marilor dosare de corupție și la distrugerea dosarelor aflate deja pe rol. Zeci de inculpați de rang înalt au fost achitați sau scoși din închisoare în urma unor căi de atac extraordinare.
