Potrivit celei mai recente progonze economice a Comisiei Europene, publicată vineri, bugetul României se va confrunta cu provocări semnificative în anii următori. Datele macroeconomice arată o încetinire a creșterii economice în acest an, însă o revenire ușoară în anii următori. În schimb, va crește deficitul și datoria publică. De asemenea, deficitul balanței comerciale, adică diferența dintre impoturi și exporturi, va crește.
„Datoria publică generală este de așteptat să crească de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60% în 2026, reflectând deficite mari și o creștere mai lentă a PIB-ului nominal în următorii ani”, se arată în prognoza Comisiei Europene.
Cea mai recentă prognoză macroeconomică pentru România.
În 2024, se preconizează că creșterea PIB-ului real va scădea semnificativ, până la 1,4%. Consumul privat dinamic a susținut cererea internă și importurile, în timp ce creșterea exporturilor a rămas moderată. O redresare treptată a cererii externe, relaxarea condițiilor financiare și consumul și investițiile private vor accelera creșterea la peste 2% în 2025 și în 2026. Se preconizează că inflația totală va scădea ușor, dar va rămâne peste 5% în 2024. Presiunile asupra prețurilor sunt încă mari datorită creșterii continue a veniturilor.
Se estimează că deficitul public al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023. Se așteaptă să se mențină în linii mari la acel nivel în 2025 și 2026, presupunând că nu există nicio modificare a politicilor actuale. Se estimează că raportul datorie publice va crește până la aproape 60% în 2026.
Sunt însă și câteva vești bune, cererea de forță de muncă va reduce și mai mult șomajul, iar economia va avea un avans de 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026. De asemenea, potrivit prognozei, vor crește investițiile, în special datorită fondurilor europene.
Cererea internă puternică duce la creșterea importurilor
Pe parcursul anului 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și transportul au pierdut un avânt semnificativ de creștere din cauza cererii externe lente din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie. În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, pe măsură ce veniturile disponibile reale au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, consumul privat dinamic a fost în mare parte compensat de contribuția negativă ridicată la creșterea PIB-ului din exporturile nete, în timp ce creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinea din jurul măsurilor de consolidare fiscală așteptate. Ca urmare, se estimează că creșterea PIB real va încetini la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023.
Se estimează că o creștere treptată a cererii externe și a exporturilor, o nouă relaxare a condițiilor financiare, un consum privat rezistent și o accelerare a investițiilor private vor duce la creșterea PIB-ului real la 2,5% în 2025 și la 2,9% în 2026. Investițiile finanțate de UE în infrastructura publică urmează să susțină puternic creșterea. În ciuda raporturilor comerciale favorabile, contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB în 2024 se preconizează că va crește deficitul de cont curent la aproximativ 8% din PIB, de la 7% din PIB în 2023. O redresare a exporturilor și moderarea importurilor, susținute de încetinirea creșterii salariilor și câștigurile de competitivitate din investițiile în curs și reformele structurale, se așteaptă să reducă oarecum deficitul de cont curent.
Șomajul scăzut și creșterea moderată a salariilor
Presiunile de pe piața muncii s-au diminuat, reflectând în principal încetinirea activității economice și un flux în creștere de lucrători străini. Cu toate acestea, cererea de muncă rămâne rezistentă, iar rata șomajului este de așteptat să scadă marginal în orizontul de prognoză.
Salariile nominale atât în sectorul public, cât și în cel privat au continuat să crească puternic cu o rată de două cifre în 2024. Cu toate acestea, se presupune că acestea vor stagna în 2025 și 2026, având în vedere creșterile deja mari ale salariului minim, inflația mai scăzută și scăderea pieței muncii.