Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), populația României ar urma să scadă cu 3,403 milioane persoane până în 2080, ceea ce ar însemna o scădere drastică, cu aproape 18% a efectivului demografic față de datele din 2025.
Scenariul schițat de INS este considerat de statisticieni în prezent ca fiind cel mai probabil, ceea ce atrage din nou atenția, așa cum s-a pus problema de nenumărate ori în ultimii ani, cu privire la problema acoperirii în viitor a pensiilor pentru persoanele active pe piața muncii în prezent.
Potrivit sociologilor, cifrele trag un semnal de alarmă pentru autorități, care ar trebui mai mult ca oricând să se ocupe de o regândire a sistemului astfel încât contributivitatea și inserarea. Cu toate acestea, responsabilitatea socială rezidă și în fiecare dintre noi, pentru că respectul pentru viitorul nostru financiar și mai ales pentru cel al generațiilor viitoare este și o problemă morală, de construire a solidarității între generații, arată ziare.com.
Statistici alarmante: Populația activă ar putea scădea cu 27,4%
INS a proiectat evoluția populației rezidente în trei variante distincte, toate indicând o scădere drastică a demografiei, cu toate că dimensiunea declinului diferă în mod simțitor. Pe de o parte, varianta medie, cea considerată de statisticieni reperul calculului, arată că populația României ar scădea de la 19,036 milioane în 2025 la 14,367 milioane persoane în 2080.
Pe de altă parte, varianta optimistă arată că, într-un scenariu favorabil, diminuarea populației s-ar reduce doar cu 1,923 milioane persoane, adică circa 10,1% din populația actuală. La nivel național, numărul persoanelor active scade de la aproximativ 8.304.000 persoane în 2024 la între 6.027.000 și 6.535.000 persoane în 2080, ceea ce corespunde unei reduceri între 21,3% și 27,4%, în funcție de variantă, arată lucrarea INS.
“Trăim o perioadă în care schimbările demografice, precum transformările structurii populației, evoluțiile fertilității, mortalității și migrației sunt dificil de anticipat. Cu toate acestea, o nouă publicație realizată de specialiști ai Institutului Național de Statistică reușește să ofere o imagine riguroasă asupra evoluției populației României până în anul 2080, cu accent pe populația activă și implicațiile acesteia pentru viitorul socio-economic al țării”, a declarat la începutul lunii decembrie vicepreședintele INS, Silviu Vîrva.
Disparități regionale și îmbătrânirea populației
În profil teritorial, populația rezidentă se va reduce în toate regiunile țării, însă, potrivit INS, până în anul 2080 diminuarea mai accentuată a populației va proveni preponderent din regiunile Sud-Muntenia (cu aproximativ 949.000 locuitori) și Sud-Est (cu aproape 920.000 locuitori). Poate cea mai dureroasă statistică ține de populația în vârstă de muncă, care se va reduce odată cu populația totală, ajungând de la 64,1% în anul 2025 la 61,7% în anul 2080.
Cea mai mică valoare a ponderii populației în vârstă de muncă în populația rezidentă se va înregistra în regiunea Sud-Vest Oltenia (60,1%), iar cea mai mare în regiunea Vest (62,5%), spune INS. În schimb, ponderea populației vârstnice ar urma să crească de la 20,3% în 2025 la 25,7% în anul 2080, cu o valoare maximă în regiunea Sud–Vest Oltenia (29,1%) și minimă în regiunile Nord-Est și Centru (ambele cu 23,9%).
Totodată, ponderea copiilor sub 15 ani ar ajunge la 12,6% din populație, cu valori între 10,6% (regiunea București-Ilfov) și 14,4% (regiunea Nord-Est). Astfel, INS a putut determina că raportul de dependență demografică ar crește de la 56,1% în anul 2025 la 62,1%, iar cea mai mare valoare a acestui indicator ar urma să fie în regiunea Sud-Vest Oltenia (66,4%), iar cea mai mică în regiunea Vest (60,1%).
Dezechilibre multiple pentru perioada următoare
Pe 11 decembrie, președintele INS, Tudorel Andrei, a declarat, la lansarea studiului Blocului Național Sindical „2026 – anul marilor dezechilibre pe piața muncii”, că România intră chiar și în anul 2026 cu dezechilibre economice și sociale acumulate în ultimii 10–15 ani. Potrivit acestuia, cel mai important dezechilibru este cel demografic, acesta precizând că România se confruntă cu scăderea natalității, creșterea mortalității într-o populație îmbătrânită și migrație externă ridicată.
În plus, din estimările oficiale INS, confirmate de OECD, ONU și Eurostat, rezultă că 4–4,2 milioane de români plecați pe termen lung. Andrei a atras atenția și asupra procesului accelerat de îmbătrânire demografică, ceea ce înseamnă că vârsta medie a populației a ajuns la 42 de ani, față de 35 de ani în anul 2000.
Câțiva factori externi contribuie la acest fenomen, totodată, iar printre exemplele oferite de Tudorel Andrei s-au numărat liberalizarea pieței energiei, inflația persistentă și deficitul bugetar, precum și nivelul ridicat al deficitului comercial, estimat la aproximativ 30 de miliarde de euro anual. Un alt aspect evidențiat a fost persistența inegalităților sociale și menținerea unei ponderi ridicate a populației din mediul rural, situată în jurul valorii de 47%.
Viitorul sistemului de pensii: o problemă și morală
Indiferent de scenariul analizat de INS, populația României va continua să scadă până în 2080, iar amploarea declinului variază între o zecime și un sfert din populația actuală, conform vicepreședintelui INS.
“Acest volum este unic prin faptul că oferă o perspectivă scenografică asupra demografiei țării pe termen lung, construită pe baza unei metodologii riguroase și a unei analize aprofundate a datelor colectate și prelucrate de INS. Prin această viziune orientată spre viitor, putem anticipa și gestiona mai eficient schimbările sociale care influențează demografia, precum îmbătrânirea populației, emigrația și evoluția sporului natural”, a declarat vicepreședintele INS, Silviu Vîrva.
Ce e mai grav e și că, până la orizontul anului 2080, se conturează o accentuare a disparităților regionale, pe fondul menținerii concentrării populației active în regiunile mai dezvoltate economic și al declinului persistent în cele sudice și nord-vestice ale țării.
Acesta este contextul în care sistemul de pensii devine unul dintre cele mai fragile elemente în structura economică a țării în perioada următoare, iar mecanismele de reglare țin de atâția factori, de la încurajarea natalității, la prelungirea vârstei de pensionare, prea puține măsuri apărând realmente pozitive pentru populația aflată acum în câmpul muncii.
Sociologul Gelu Duminică a explicat, că dincolo de proiecțiile statistice și de măsurile guvernamentale care pot fi luate, scăderea drastică a populației active trebuie să fie un amănunt înțeles și asimilat și de către oamenii de rând, în ideea unei conștientizări morale a modului în care va evolua demografia țării.
“Sistemul de pensii, așa cum îl avem astăzi, este construit pe o logică veche: mulți contribuie, puțini beneficiază. Dar realitatea demografică s-a schimbat radical. Avem mai puțini tineri, mai mulți vârstnici, iar migrația și precaritatea locurilor de muncă fac ca baza piramidei să fie tot mai subțire. Asta înseamnă că, inevitabil, sistemul actual nu mai poate rezista. Evident, problema este și una morală. Pensia este un drept câștigat prin muncă. Dacă vrem ca acest drept să fie respectat, trebuie să regândim solidaritatea între generații. Nu putem lăsa povara doar pe umerii celor care muncesc acum, ci trebuie să construim mecanisme flexibile: fonduri private, stimulente pentru economisire, politici active de ocupare și, mai ales, educație financiară. Schimbarea e o oportunitate. Putem transforma sistemul de pensii într-un model de responsabilitate colectivă, unde fiecare contribuie și fiecare are siguranța că bătrânețea nu înseamnă sărăcie. Dacă nu facem asta, vom continua să ne mințim singuri, iar generațiile viitoare vor plăti prețul neputinței noastre”, a explicat Gelu Duminică.
