Asociația Pro Infrastructură lansează un avertisment alarmant privind blocajele financiare iminente din sectorul infrastructurii rutiere, în timp ce constructorii încep să ia măsuri de protecție
Sectorul infrastructurii rutiere din România se confruntă cu o criză financiară acută, Asociația Pro Infrastructură avertizând că “luna viitoare se termină banii de autostrăzi“. Organizația critică gestionarea politică a situației, subliniind că “liderii politici își pasează responsabilitatea față de șantierele de autostrăzi” și că “deciziile finale pare-se că vor fi luate tot pompieristic și netransparent, în coaliție”.
Constructorii se retrag din proiecte
În fața incertitudinii financiare, constructorii încep să adopte măsuri de protecție. Printre aceștia se numără și compania Umbrărescu, care nu este la prima astfel de situație.
“În degringolada creată, constructorii se repliază. Cap de listă, Umbrărescu. Nu e prima dată când face asta”, transmite Asociația Pro Infrastructură, reamintind un episod similar din iulie 2022, când constructorul “amenința cu rezilierea unor contracte fiindcă autoritățile nu dădeau ordonanța necesară actualizării prețurilor care au explodat din cauza pandemiei și războiului de la graniță”.
Atunci, asociația a susținut poziția constructorilor: “Noi i-am luat prompt apărarea, pe bună dreptate. Și nu doar lui Umbrărescu, ci tuturor antreprenorilor. Era o chestiune obiectivă care, nerezolvată, ar fi dus la catastrofa rezilierii multor contracte de miliarde de euro atât pe rutier, cât și pe feroviar.”
Situația financiară actuală
Deși statul și-a onorat recent obligațiile față de grupul UMB, plătind aproximativ 300 de milioane de lei, situația rămâne tensionată. Potrivit datelor furnizate de asociație, “momentan, sunt emise facturi de încă 1,1 miliarde lei în total, cea mai ‘veche’ fiind din 1 august.”
Compania UMB este cel mai expus antreprenor general, “în special pe A7, unde a tras foarte tare, pe cele 10 loturi dintre Buzău și Pașcani acumulând o diferență medie între progresul fizic și cel financiar de 21%.” Totuși, reprezentanții Pro Infrastructură precizează că această diferență “nu este cu mult mai mare decât media uzuală, 14-15%, de pe alte șantiere de autostrăzi și drumuri expres.”
În 2025, statul nu a înregistrat plăți restante față de Umbrărescu, facturile fiind achitate “în medie, la 2-3 săptămâni de la emitere, mult mai devreme de termenul contractual de plată, 60 de zile.” Cu toate acestea, asociația avertizează că “mecanismul se poate bloca instantaneu dacă Transporturile nu primesc 4-5 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară de luna viitoare.”
Supracontractarea proiectelor rutiere
Problema nu se limitează la aspectele de cashflow pe termen scurt. Asociația Pro Infrastructură a avertizat încă din 2023 asupra unei probleme structurale majore: “România a contractat mult prea multe proiecte rutiere majore, fapt recunoscut inclusiv de Comisia Europeană.”
Cifrele sunt îngrijorătoare: “Cele 5,5 miliarde de euro alocate pe domeniul rutier în Programul Transport se vor consuma prin 2027-2028 fiindcă pe ele se bat proiecte de vreo 25 de miliarde euro, dacă adunăm contractele de finanțare semnate, cererile depuse și loturile care au fost scoase recent din PNRR.”
Critici asupra programului militar SAFE
Organizația critică și introducerea în discuții a finanțării prin programul militar SAFE pentru anumite tronsoane: “Mai nou, ni se vinde năluca noului program militar SAFE. Dar aici România propune finanțarea A7 Pașcani-Suceava și A8 Pașcani-Iași-Ungheni, secțiuni care nu intră în cele 25 de miliarde de euro calculate de noi în paragraful anterior.”
Apel pentru transparență
Asociația Pro Infrastructură solicită o abordare mai responsabilă a situației, cerând “o dezbatere serioasă, cu argumente tehnice, în care să fie consultați toți actorii relevanți”. Totodată, organizația respinge “maimuțăreala cu amenințările cu ieșirea de la guvernare din cauza autostrăzilor și informațiile cu țârâita livrate presei pe surse” privind “înfrânări” și “prioritizări” decise politic, fără transparență.
