Încercarea președintelui Nicușor Dan de a media un compromis pe tema pensiilor speciale, care să stingă conflictul dintre Executiv și magistrați pare în acest moment o misiune imposibilă. Pe de o parte magistrații vor să prelungească tot mai mult perioada de tranziție când vârsta de pensionare începe să crească pentru procurori și judecători, în timp ce Guvernul Ilie Bolojan a trasat deja linii roșii incompatibile cu interesele magistraților.
În cursul zilei de miercuri, la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan ar urma să prezinte poziția îndulcită a Guvernului și a coaliției de guvernare, în urma consultărilor cu liderii partidelor. Aceasta prevede o perioadă de tranziţie de 15 ani pentru mărirea vârstei de pensionare, şi nu de 10, cât era prevăzută în proiectul care a picat la CCR. Deși această variantă ar fi fost agreată de premierul Ilie Bolojan, nu sunt încă indicii că magistrații sunt mulțumiți. Apar chiar detalii potrivit cărora judecătorii și procurorii vor să păstreze privilegiile actuale până în anul 2040, și abia apoi să înceapă o perioadă de tranziție care să marcheze creșterea vârstei de pensionare.
Vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a acuzat Guvernul de “opacitate” pe tema pensiilor speciale, într-o intervenție pentru Antena 3 CNN. Totodată el a sugerat că magistrații sunt deschiși la discuții, dar că negocierile de la Palatul Cotroceni nu au legătură cu ideea de compromis:
“Din punctul nostru de vedere nu este vorba despre un compromis, este vorba despre niște termeni rezonabili care să se aplice tuturor magistraților și să rămânem într-o zonă rezonabilă de venituri și de pensii ulterioare care să fie cumva caracteristice statutului de magistrat”, a precizat vicepreședintele CSM.
Întrebat dacă miercuri se va ajunge la o înțelegere astfel încât noul proiect de lege privind pensiile speciale să fie adoptat cu acordul magistraților, vicepreședintele CSM a răspuns:
“E greu de spus. Noi vom merge mâine deschiși la discuții. Avem materiale, avem calcule făcute. Ne-am făcut temele, ca să zicem așa. Voi merge eu și doamna președintă. Vom vedea câtă receptivitate vom găsi în cealaltă parte, din partea puterii Executive, care până acum a fost destul de opacă”.
Pe de altă parte vicepreședintele CSM a susținut la un alt post TV că pensiile magistraților ar trebui să reprezinte în jur de 65% din ultimul salariul brut încasat, așa cum au militarii și alte categorii speciale, iar perioada de tranziție să fie între 15 și 20 de ani.
“Eu sper ca mâine să nu avem aceeași reacție pe care care am avut-o acum două luni, când ne-am întâlnit la Cotroceni și am stat de vorbă și nu s-a întâmplat nimic. Noi ne-am expus un punct de vedere și nu ne-a băgat nimeni în seamă. Noi am dori ca pensiile magistraților să respecte standardul european de a fi apropiate de ultimul salariu în plată. Acest 70% din net (propus de Guvernul Bolojan în proiectul picat la CCR – n.r.) se impozitează cu 10% – impozit pe venit, 10% – CASS și ajunge undeva la 50%, care este pe contributivitate. Dacă Guvernul dorește să plătească magistraților pensii pe contributivitate, nu este nicio problemă, cu condiția să plătească la toți magistrații pensii pe contributivitate și la toate celelalte categorii speciale (…) Eu cred că un 65% din brut ar fi un procent rezonabil. Nu sunt economist. Acum este 55% din brut, eu am zis că 65% din brut, așa cum au militarii și alte categorii sociale, ajungem la un procent rezonabil”, a declarat vicepreședintele CSM, potrivit Agerpres.
