Profesorii cer o majorare salarială de 15%, care ar costa 3,6 miliarde de lei pe an. Iată ce înseamnă această sumă pentru economia României și pentru educația națională.
Profesorii din România continuă să protesteze pentru o creștere a salariilor cu 15%, o solicitare susținută de sindicatele din Educație. Această majorare ar genera un impact bugetar de 3,6 miliarde de lei pe an, echivalent cu 0,8% din bugetul de stat și 0,17% din PIB-ul țării. În acest articol vom analiza ce ar însemna această cheltuială suplimentară pentru România, comparând-o cu alte indicatori economici și sociali, transmite PsNews.
Creșterea salariilor profesorilor nu e o povară
Creșterea salariilor profesorilor nu este o povară insuportabilă pentru guvern, dacă luăm în considerare dimensiunea economiei și prioritățile financiare. O cheltuială anuală suplimentară de 3,6 miliarde de lei este comparabilă cu profitul net al unor mari companii din România, cum ar fi Banca Transilvania (1,6 miliarde de lei), OMV Petrom (2,5 miliarde de lei) sau Romgaz (1,7 miliarde de lei). Dacă această sumă este investită în sectoare strategice, cum ar fi sănătatea, infrastructura, educația sau dezvoltarea economică, atunci poate aduce beneficii semnificative pentru societate și pentru creșterea nivelului de trai.
România se află printre țările care alocă cel mai puțin pentru educație la nivelul Uniunii Europene. Procentul alocat pentru educație în raport cu PIB-ul a fost în jur de 3,8% – 4,5% în ultimii ani, mult sub media europeană de aproximativ 5%. De exemplu, Finlanda alocă în jur de 6% – 7% din PIB pentru educație, Danemarca în jur de 7% – 8%, Germania în jur de 4,5% – 5%, iar Suedia în jur de 6% – 7%. O investiție mai mare în educație ar putea îmbunătăți calitatea actului didactic, motivația și performanța elevilor și profesorilor și ar putea contribui la dezvoltarea capitalului uman al României.
O investiție strategică
Concluzie: Creșterea salariilor profesorilor cu 15% poate fi o cerere legitimă și justificată, care nu ar afecta semnificativ bugetul de stat sau economia României. Dimpotrivă, ar putea reprezenta o investiție strategică în educația națională, care are nevoie de mai multe resurse și atenție din partea autorităților. Educația este un factor esențial pentru progresul social și economic al unei țări și nu ar trebui neglijată sau subfinanțată. Spre exemplu, pentru educație, în Olanda procentul a variat între 5% – 6% din PIB.