Interesul președintelui american Donald Trump pentru Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei, a reapărut cu forță, alimentând temeri serioase la Copenhaga. Deși ideea unei intervenții militare directe pare extremă, experți în securitate, oficiali europeni și diplomați conturează un parcurs gradual prin care Statele Unite ar putea ajunge să controleze insula arctică, bogată în resurse și strategic importantă.
O analiză realizată de POLITICO, pe baza discuțiilor cu nouă oficiali UE și NATO, specialiști în apărare și diplomați, arată că administrația Trump pare să fi făcut deja primii pași într-un astfel de proces.
Presiuni pentru independența Groenlandei
De la începutul mandatului, Casa Albă a readus în discuție ideea independenței Groenlandei. În prezent, teritoriul este semi-autonom, iar orice acord internațional major necesită aprobarea Danemarcei. O Groenlandă independentă ar putea, însă, negocia direct cu Washingtonul.
Un referendum este cheia acestui demers. Potrivit unui sondaj din 2025, 56% dintre groenlandezi ar vota pentru independență, în timp ce 28% s-ar opune. Totuși, același sondaj arată că 85% dintre locuitori resping ideea ca insula să devină parte a Statelor Unite.
În paralel, autoritățile daneze avertizează asupra unor acțiuni de influență. Serviciul danez de informații PET a transmis că Groenlanda este „ținta unor campanii de influențare de diferite tipuri”, iar presa daneză vorbește despre operațiuni discrete derulate de persoane apropiate lui Trump.
Felix Kartte, expert în politici digitale, a explicat mecanismele folosite în astfel de situații, pornind de la exemplul Rusiei:
„Rusia combină tactici offline și online. (…) Scopul nu este adesea acela de a convinge alegătorii că opțiunea pro-rusă este mai bună, ci de a o face să pară mai mare, mai puternică și mai populară decât este în realitate, creând un sentiment de inevitabilitate.”
Mesaje politice directe de la Washington
Administrația Trump a transmis public că nu vede riscuri majore într-un eventual conflict legat de Groenlanda. Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet, a declarat pentru CNN că „nimeni nu va intra în conflict militar cu SUA pentru viitorul Groenlandei”.
În martie, vicepreședintele JD Vance, aflat într-o vizită pe teritoriu, a afirmat:
„poporul din Groenlanda va avea dreptul la autodeterminare”.
El a adăugat: „Sperăm că vor alege să se alieze cu Statele Unite, deoarece suntem singura națiune de pe Pământ care le va respecta suveranitatea și securitatea”.
Totodată, Trump a creat funcția de trimis special pentru Groenlanda, numindu-l pe guvernatorul statului Louisiana, Jeff Landry, care a spus deschis că obiectivul său este „să facă din Groenlanda o parte a Statelor Unite”.
O ofertă „avantajoasă” pentru Nuuk
În eventualitatea unui vot favorabil independenței, următorul pas ar fi apropierea formală de SUA. Anexarea directă ca stat american este considerată improbabilă și respinsă masiv de populație. Totuși, există variante intermediare.
Una dintre ele este un acord de asociere liberă (COFA), similar celor semnate de SUA cu Micronezia, Insulele Marshall și Palau. Aceste acorduri presupun protecție militară, sprijin economic și liber schimb, în schimbul libertății de operare a SUA pe teritoriul respectiv.
Kuno Fencker, deputat groenlandez pro-independență, a explicat poziția sa:
„nu vrem să fim ca Puerto Rico sau orice alt teritoriu al Statelor Unite. Dar un acord de asociere liberă, acorduri bilaterale sau chiar oportunități și alte mijloace (…) – să vină la masa negocierilor și grönlandezii vor decide într-un plebiscit”.
El a adăugat, comparând Danemarca cu SUA:
„Danemarca nu a spus niciodată că are «nevoie» de Groenlanda. Danemarca a spus că Groenlanda este o cheltuială”.
Europa, prinsă între Groenlanda și Ucraina
Un alt element-cheie ar putea fi implicarea Europei. Potrivit unui diplomat UE, Washingtonul ar putea lega subiectul Groenlandei de garanțiile de securitate pentru Ucraina. Europa ar putea accepta un rol sporit al SUA în Groenlanda în schimbul unor angajamente ferme pentru Kiev.
Scenariul este considerat dur, dar mai puțin riscant decât o confruntare directă cu Trump, care ar putea răspunde prin sancțiuni sau prin retragerea sprijinului pentru Ucraina.
Scenariul extrem: intervenția militară
Dacă atât Groenlanda, cât și Danemarca ar respinge planurile Washingtonului, rămâne varianta forței. Experții spun că o astfel de operațiune ar fi rapidă.
Thomas Crosbie, de la Colegiul Regal Danez de Apărare, avertizează asupra unei strategii de tip fapt împlinit:
„El ar putea pur și simplu să trimită trupe în țară și să declare că acum este teritoriu american… Armata Statelor Unite este capabilă să debarce orice număr de forțe în Groenlanda”.
Lin Mortensgaard, expert în securitatea Groenlandei, arată că apărarea locală este minimă, iar SUA dispun deja de personal militar la baza Pituffik. În aceste condiții, controlul asupra capitalei Nuuk ar putea fi obținut „în jumătate de oră sau mai puțin”.
Stine Bosse, eurodeputat danez, avertizează:
„Domnul Trump spune lucruri și apoi le pune în practică”.
Consecințe majore pentru NATO
O invazie ar fi ilegală din punct de vedere al dreptului internațional și ar avea efecte devastatoare asupra alianței nord-atlantice. Romain Chuffart, directorul Arctic Institute, a spus că un asemenea pas ar însemna „sfârșitul NATO”.
Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane în Europa, a avertizat că pierderea încrederii aliaților ar putea duce la restrângerea cooperării militare și de informații, afectând grav securitatea SUA.
Deocamdată, diplomații NATO încearcă să calmeze temerile. „Suntem încă departe de acest scenariu”, a declarat un oficial de rang înalt al alianței, subliniind că, cel puțin în prezent, o preluare ostilă nu pare iminentă.
