După doar câteva luni de mandat, președintele Nicușor Dan se confruntă cu un val de critici și dezaprobare, alimentate de gafe de comunicare, relații tensionate cu aliații externi și neîndeplinirea promisiunilor electorale.
Sondajele recente arată un capital de încredere scăzut, iar principala forță de opoziție, AUR, a anunțat demersuri pentru suspendarea și demiterea sa. Dar cum poate fi demis un președinte al României? Constituția stabilește o procedură clară, dar istoria arată că pragurile ridicate fac rar succesul posibil.
Procedura constituțională: De la suspendare la referendum
Articolul 95 din Constituție reglementează suspendarea și demiterea președintelui pentru „fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”. Conform ziare.com, procesul implică mai multe etape stricte:
„În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută”, prevede aliniatul 1.
Inițiativa poate fi depusă de cel puțin o treime din parlamentari (minim 155 din 465 de membri ai Legislativului actual). „Propunerea de suspendare din funcţie poate fi inițiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui”, se menționează în aliniatul 2.
Dacă propunerea este aprobată, urmează un referendum național în cel mult 30 de zile. „Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui”, completează aliniatul 3. Referendumul necesită participarea a cel puțin 50% din alegători pentru validare, iar majoritatea voturilor valide să fie „da”.
Petițiile populare vs. inițiativa parlamentară: Cazul Klaus Iohannis
Petițiile cetățenești, cum a fost cea a AUR din 2022 cu peste două milioane de semnături împotriva lui Klaus Iohannis, nu au efect juridic direct. George Simion, liderul AUR, a depus petiția la Senat, susținând că reflectă „voința românilor”, dar majoritatea parlamentară (PSD, PNL, USR, UDMR) a respins-o. Procedura constituțională nu implică semnături populare, ci doar inițiativă parlamentară, petițiile fiind folosite simbolic pentru a presa Legislativul.
Băsescu a fost suspendat de două ori (2007 și 2012), dar referendumurile au eșuat din cauza pragului de validare: 75% și 88% dintre votanți au spus „da”, dar participarea sub 50% a invalidat rezultatele. Băsescu a boicotat strategic, îndemnând susținătorii la absenteism pentru a evita validarea „loviturii de stat”.
Dezaprobare masivă pentru Nicușor Dan: De la 43% la 34% încredere
Nicușor Dan a început mandatul cu o cotă de încredere de 43% (Sociopol, prima săptămână), dar a scăzut la 34% în septembrie, conform CURS, plasându-se pe locul al treilea după George Simion (38%) și Călin Georgescu (40%). Comparativ, Traian Băsescu avea 73% în 2005, iar Klaus Iohannis 71% în 2015.
Criticile vizează gafe de protocol, relația rece cu SUA, implicarea în dosarul „Georgescu” și neîndeplinirea promisiunilor. AUR, cu 18% în 2024 (față de 9% în 2020), are influență limitată în Parlament (41% în sondaje recente), dar folosește aceste petiții pentru mobilizare.
Primul președinte demis de cetățeni? Provocări și perspective
Niciun președinte nu a fost demis prin referendum în istoria României, iar pragul ridicat face improbabil succesul. Pentru Nicușor Dan, demersul AUR depinde de susținerea unei treimi din parlamentari, un scenariu dificil în actuala configurație. Totuși, scădere încrederii sale (de la 43% la 34%) și polarizarea politică ar putea amplifica presiunea. Soarta sa depinde de voința majorității parlamentare, nu de petiții populare, dar acestea pot semnala un val de nemulțumire care să forțeze schimbări.
