Specialiștii financiari trag un semnal de alarmă cu privire la gravitatea crizei fiscal-bugetare din România, evidențiind că țara noastră înregistrează unul dintre cele mai mari decalaje de colectare a TVA din Uniunea Europeană.
Performanțe alarmante la colectarea TVA
Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, a declarat că România are un decalaj de încasare a TVA de 36%, în timp ce media UE este de doar 5,4%. Această situație dramatică înseamnă că “mai mult de o treime din TVA nu ajunge la buget”, tocmai în momentul în care Guvernul a decis să majoreze TVA, transmite B1TV.
Comparativ cu alte țări din regiune care au reușit să își amelioreze semnificativ performanțele, România stagnează. “Statele cu decalaje similare cu ale României au luat măsuri foarte eficiente. De exemplu, Bulgaria, care se clasa mai rău decât România la colectarea TVA, a ajuns la un decalaj de încasare a TVA sub media UE. Polonia a reușit să îl diminueze de la 25% la 3,3%”, a explicat Daniel Anghel.
Soluții implementate cu succes în alte țări
Țările care au obținut rezultate remarcabile în colectarea TVA au aplicat strategii complexe. “Ambele au reușit printr-un mix de reforme și digitalizare a administrațiilor fiscale”, a subliniat expertul financiar.
În România, deși au fost implementate diverse măsuri moderne precum casele de marcat electronice, e-factura, SAF-T și e-transport, rezultatele rămân sub așteptări. “Nefiind operaționalizată analiza modulelor de date pentru a ținti direct zonele de evaziune, nu au generat încă rezultatele dorite”, a punctat Anghel.
Cauzele complexe ale crizei fiscal-bugetare
Specialistul a identificat mai multe cauze structurale care au condus la actuala situație critică. “Situația fiscal-bugetară a României a ajuns în punctul în care numeroasele probleme acumulate în ani de zile au generat o criză ce trebuie corectată urgent”, a declarat Daniel Anghel.
Principalele probleme includ “lipsa de predictibilitate alimentată de modificări legislative și fiscale frecvente și fără studii de impact, creșterea nesustenabilă a cheltuielilor publice, întârzierile foarte mari în modernizarea și dotarea cu tehnologii a administrației fiscale”. Toate acestea au generat “inechitate fiscală în economie și de remunerare în sistemul public, colectare insuficientă a veniturilor statului și deficite tot mai mari, mai greu de finanțat”.
Factori multipli care afectează veniturile bugetare
Potrivit analizei, cauzele veniturilor bugetare reduse sunt multiple și complexe: numărul redus de contribuabili raportat la mărimea populației, capacitatea de colectare slabă a ANAF, evaziunea fiscală și fenomenul muncii la negru.
Evoluția deficitului bugetar
România se află în procedură de deficit excesiv încă din primăvara lui 2020, o situație care s-a deteriorat progresiv. Anghel a explicat că “aceste crize suprapuse începute din 2020 au venit după o perioadă în care statul român a introdus multe scutiri de taxe și excepții și a mărit salariile și pensiile, fără a ține seama de limitele bugetare”.
Deși în perioada 2021-2022 România a reușit să își reducă din deficit, situația s-a agravat în 2024, “superan electoral”, când deficitul “s-a adâncit până la recordul de 9,3% din PIB”.
Urgența măsurilor și provocările implementării
Expertul a subliniat presiunea timpului pentru adoptarea măsurilor corective. “România a primit prea multe amânări și de aici urgența din ultimele săptămâni de a găsi acele măsuri care să reducă deficitul bugetar la 7-7,5% în acest an. O astfel de reducere este însă dificil de făcut în doar jumătate de an și categoriile vizate de creșteri de taxe sau de tăieri de cheltuieli se simt nedreptățite”, a declarat Daniel Anghel.
Paradoxul creșterii simultane a veniturilor și cheltuielilor
Analiza relevă un paradox îngrijorător în gestionarea bugetară. “Observăm că indiferent cât au crescut veniturile din taxe, cheltuielile au avut un ritm de creștere superior”, a constatat specialistul.
Pentru a ilustra această tendință, Anghel a oferit un exemplu concret: “Să luăm exemplul anului trecut când a fost majorată fiscalitatea (impozitul minim pe cifra de afaceri, microîntreprinderi, salarii din IT, construcții etc) care a condus la încasări din taxe și impozite mai mari cu 17,4% decât în 2023, în timp ce cheltuielile de personal s-au majorat cu 24%”.
Această dinamică nu este un fenomen izolat. “Dacă ne uităm la ultimii cinci ani, vedem că această tendință se menține de la an la an: încasările cresc, dar cheltuielile cresc și mai mult”, a adăugat expertul.
Riscurile împovărării mediului privat
Daniel Anghel a avertizat asupra pericolelor unei presiuni fiscale excesive asupra sectorului privat. “Având în vedere că economia a crescut anul trecut cu doar 0,8%, iar previziunile pentru acest an sunt în scenariul optimist în jurul a 1%, creșterea fiscalității pune o frână mediului privat și riscă să conducă la recesiune”, a explicat specialistul.
Concluzia sa este categorică: “Așadar creșterea poverii fiscale trebuie limitată”, pentru a evita un impact negativ asupra unei economii deja fragile.
