România înregistrează aceleași probleme fiscale structurale ca în perioada similară a anului precedent, cu un deficit bugetar consolidat de 76,44 miliarde de lei (4,04% din PIB) după primele șapte luni ale anului 2025, conform datelor publicate joi de Ministerul Finanțelor.
Evoluția deficitului – semne de îngrijorare
Deficitul s-a deteriorat față de luna iunie, când se situa la 3,68% din PIB, ajungând la același nivel ca în aceeași perioadă a anului trecut (71,04 miliarde de lei, respectiv 4,04% din PIB). Această stagnare sugerează că măsurile fiscale adoptate nu au reușit să îmbunătățească echilibrul bugetar.
Creșterea veniturilor – dinamică pozitivă, dar insuficientă
Veniturile totale au înregistrat o performanță solidă, însumând 370,77 miliarde lei în primele șapte luni, cu o creștere robustă de 11,8% comparativ cu anul anterior. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale s-au majorat cu 0,74 puncte procentuale, transmite B1TV.
Performanța cea mai bună s-a înregistrat la încasările din impozitul pe salarii și venit, care au totalizat 35,31 miliarde de lei, cu 21,3% peste valoarea de anul trecut. Această creștere a fost determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,0%), pe seama dividendelor distribuite în 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
Impact pozitiv al eliminării facilităților fiscale
Încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 21,4%, depășind creșterea fondului de salarii din economie (11,5%). Această evoluție reflectă efectul eliminării facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și activitățile de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări – creștere sub potențial
Contribuțiile de asigurări au marcat o creștere de 10,8% până la 121,07 miliarde de lei, însă această dinamică a rămas sub cea a fondului de salarii din economie, sugerând posibile probleme în colectare sau declarare.
Diverse surse de venituri cu evoluții mixte
Încasările din impozitul pe profit au totalizat 26,17 miliarde de lei (+11,1%), iar încasările nete din TVA au ajuns la 69,99 miliarde lei (+5,7%). Evoluția TVA-ului poate fi explicată atât de creșterea restituirilor (+5,8%), cât și de un efect de bază mai ridicat.
Veniturile din accize au însumat 26,67 miliarde de lei (+13,2%), veniturile nefiscale au ajuns la 34,71 miliarde de lei (+8,9%), iar sumele rambursate de Uniunea Europeană au totalizat 28,62 miliarde de lei (+33,6%).
Cheltuielile – presiuni continue
Cheltuielile bugetului general consolidat de 447,21 miliarde lei au crescut cu 11,1% în termeni nominali, echivalând cu o creștere de 0,7 puncte procentuale ca procent din PIB față de 2024.
Cheltuielile de personal au însumat 99,72 miliarde de lei (+7,9%), reprezentând 5,3% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială au marcat cea mai mare creștere în termeni absoluți, ajungând la 147,54 miliarde de lei (+14,7%).
Investițiile publice – creștere moderată
Cheltuielile pentru investiții au totalizat 61,68 miliarde de lei, cu 8,23% mai mari față de primele șapte luni din 2024, când se ridicau la 56,99 miliarde de lei. Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 34,76 miliarde de lei (+23,43%).
