Două publicații americane conservatoare, apropiate de republicani și mișcarea MAGA, au lansat apeluri pentru retragerea trupelor și oprirea investițiilor SUA la Baza Militară Mihail Kogălniceanu din România, ca sancțiune pentru interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale.
The American Conservative și The National Interest subliniază că baza, fiind cea mai mare NATO din Europa, ar trebui abandonată pentru a reorienta resursele către Pacific. Profesorul Vladimir Tismăneanu denunță un „demers propagandistic concertat”, implicând actori din SUA, Rusia, România și Polonia, arată B1TV.
The American Conservative: „Tăiați România – retrageți trupele de la Kogălniceanu”
Publicația pledează pentru o „linie fermă”: „Administrația Trump ar trebui să meargă mai departe, folosind această ocazie pentru a trasa o linie fermă, anunțând că retrage trupele și sprijinul de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu. Retragerea sprijinului american pentru bază nu ar fi în dezacord cu prioritățile administrației din secolul XXI; într-adevăr, le-ar sprijini și le-ar consolida. Trump este în mod clar interesat de realinierea politicii externe americane cu interesul său național. Aceasta înseamnă dezangajarea din Europa, orientarea către Asia și cheltuirea banilor americani pentru cetățenii americani, în loc de aventuri inutile în străinătate.”
Articolul descrie anularea candidaturii lui Georgescu ca „antidemocratică” și sugerează că retragerea ar semnala independența lui Trump față de „elitele globale”.
The National Interest: „Retragerea trupelor din România ar zdruncina NATO, dar ar servi intereselor americane”
The National Interest cere: „Anularea alegerilor și împiedicarea candidaților să candideze sunt decizii cu care majoritatea americanilor nu se simt confortabil. Și dacă Trump este serios în ceea ce privește diplomația cu Rusia și orientarea către Asia, o retragere a trupelor din România și o anulare a planurilor de extindere a bazei aeriene ar servi ambelor scopuri. Procedând astfel, s-ar alinia intereselor americane, stimulând aliații noștri din Europa să facă mai mult pentru propriile nevoi de apărare și, pur și simplu, ar evidenția faptul că desfășurarea pe termen nelimitat a trupelor americane nu poate fi luată de bună.
Retragerea trupelor din România ar zdruncina NATO, da, dar ar demonstra hotărârea americană și i-ar încuraja pe europeni să facă mai mult decât să vorbească despre autonomia strategică. Această acțiune ar putea fi chiar folosită ca monedă de schimb pentru a stimula Rusia să înceteze luptele din Ucraina, deoarece Moscova se plânge de mult timp de deplasarea trupelor NATO tot mai spre est. Dacă planurile administrației Biden de a extinde baza aeriană și prezența trupelor americane în România sunt puse în aplicare de administrația Trump, acest lucru ar menține Washingtonul mai angajat în tensiunile cu Moscova și legat de un guvern din ce în ce mai nedemocratic la București. Este greu să considerăm că aceasta este o misiune vitală pentru interesele americane. Este preferabil să se mențină relații bune cu Bucureștiul și Europa în absența desfășurării de trupe americane”.
Tismăneanu: „Propagandă concertată cu pioni din SUA, Rusia, România și Polonia”
Profesorul Vladimir Tismăneanu de la Universitatea Maryland a denunțat un „demers propagandistic concertat”: „National Interest, publicație care se definește ca ‘realistă’, este operațiunea lui Dmitri Simes, omul lui Putin. Personajul a fost menționat și în raportul Mueller. Fiul unor cunoscuți disidenți, Simes a emigrat din URSS la sfârșitul anilor ’70. Este limpede un demers propagandistic concertat la care participă pioni din SUA, Rusia, România și, mai nou, Polonia (v. vizita lui Mateusz Morawiecki la București și susținerea față de știrile despre Simion)”.
Baza Mihail Kogălniceanu, în expansiune, va găzdui până la 10.000 de militari NATO și familiile lor, devenind cea mai mare din Europa. Actualmente, circa 5.000 de soldați – majoritatea americani – asigură descurajarea față de Rusia. Apelurile publicațiilor vin în contextul tensiunilor post-electorale din România, unde Georgescu a fost exclus pentru legături cu Rusia, dar articolele omit acest aspect, concentrându-se pe „antidemocrație”.
