Economia României a fost impulsionată în 2024 de consumul populației, însă perspectivele pe termen scurt indică o posibilă recesiune. Potrivit datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR) și Institutul Național de Statistică (INS), în ciuda unei creșteri economice modeste în trimestrul al doilea, stagnarea și declinul altor sectoare pun sub semnul întrebării sustenabilitatea actualului model economic.
Consumul, principalul motor economic
Conform BNR, majorările salariale și pensiile mărite prin legislație au alimentat consumul gospodăriilor, contracarând parțial scăderea investițiilor și a exporturilor. „Consumul gospodăriilor populației și-a accelerat puternic creșterea, inclusiv în termeni anuali, în timp ce formarea brută de capital fix a cunoscut o evoluție de sens opus,” notează raportul BNR.
Această dependență de consum a susținut o creștere anuală a PIB de 0,9% în trimestrul al doilea, după un avans de 0,5% în primul trimestru. Totuși, economia rămâne vulnerabilă din cauza scăderii constante a investițiilor și a exporturilor nete.
Declinul investițiilor și impactul asupra PIB-ului
O componentă esențială a PIB, formarea brută de capital fix, a scăzut constant, semnalând așteptări negative din partea companiilor privind producția și vânzările. Reducerea investițiilor afectează atât potențialul de creștere economică pe termen lung, cât și capacitatea economiei de a crea noi locuri de muncă.
INS subliniază că acest declin al investițiilor este corelat cu stagnarea efectivului salariaților și cu o creștere a ratei șomajului BIM la 5,5% în trimestrul al treilea. „Tensiunile de pe piața muncii sunt încă ridicate, dar pe o tendință ușoară de atenuare,” arată raportul BNR.
În timp ce consumul populației continuă să fie un factor de susținere, dinamica economică generală indică vulnerabilități semnificative. Creșterea marginală a PIB și semnele de contracție de pe piața muncii sugerează că România se apropie de o posibilă recesiune.
Dependenta excesivă de consum și lipsa unui suport solid din partea investițiilor și a exporturilor subliniază necesitatea unor politici economice care să stimuleze creșterea sustenabilă. În lipsa acestora, economia românească riscă să intre într-un ciclu de stagnare prelungită.