Piața imobiliară din România se confruntă cu o criză fără precedent, datorită datoriilor în creștere și riscului major de insolvență pentru micii dezvoltatori. Cu peste 60% dintre companii aflate în dificultate și o stagnare a vânzărilor, 2026 ar putea aduce noi recorduri negative.
Datoriile dezvoltatorilor imobiliari din România au depășit 35 de miliarde de lei, dublu față de acum un deceniu. În contextul unei piețe aflate în declin, peste 60% dintre companii se află în risc de insolvență, conform unei analize realizate de o companie de consultanță.
Analiza Frames, bazată pe date de la Registrul Comerțului și Ministerul de Finanțe, arată că 564 de firme au intrat în dizolvare, 310 și-au suspendat activitatea, iar 57 sunt în insolvență. Scorul Altman indică un risc mare și foarte mare pentru peste 2700 de firme din sector.
Nivelul creanțelor a crescut cu peste 8 miliarde de lei în ultimii doi ani, ajungând la 33,2 miliarde lei în 2024. Estimările sugerează că datoriile au depășit 35 de miliarde de lei în 2025, comparativ cu 15,1 miliarde lei în 2015.
Pierderile nete au crescut la 610,3 milioane lei în 2024, față de 518,8 milioane lei în 2022. Profitul net al companiilor a scăzut cu peste 300 de milioane de lei, ajungând la 1,5 miliarde lei în 2024.
Valoarea stocurilor de apartamente nevândute a depășit 10 miliarde de lei în 2025. Taxele majorate și costurile de creditare au împins sectorul către colaps, cu peste 60% dintre dezvoltatori având un risc major de insolvență.
În București, peste 2300 de dezvoltatori sunt în risc ridicat de insolvență, urmat de județele Cluj, Timiș și Constanța. Creșterea TVA la imobilele noi de la 9 la 21% a accentuat problemele sectorului, unde peste 80% dintre apartamente sunt locuințe mici.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o creștere a lucrărilor de construcții cu 4% în 2026. Totuși, numărul autorizațiilor de construire a scăzut în decembrie 2025, dar a crescut ușor față de anul precedent.
Adrian Negrescu, managerul Frames, sugerează că schimbările fiscale vor favoriza companiile mari, iar fondurile de investiții ar putea orienta proiectele spre închiriere, cu un accent pe locuințele premium.
