Coiful de la Coțofenești și mai multe artefacte din aur și din argint din patrimoniul României au fost furate, anul trecut, din Muzeul Drents, Țările de Jos, unde erau expuse în cadrul unei expoziții. Exponatele au fost împrumutate muzeului olandez de Muzeul Național de Istorie, condus, la vremea respectivă, de Ernest Oberländer. În urma acestui jaf, fostul director a fost făcut responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat, motiv pentru care s-a văzut nevoit să demisioneze.
După mai multe luni, Ernest Oberländer a revenit în spațiul public și a susținut un interviu în care a făcut o serie de comentarii referitoare la acest subiect, prezentându-și propria variantă într-o discuție cu jurnaliștii RTL Nieuws.
Acuzații grave formulate de Ernest Oberländer
Fostul director al Muzeului Național de Istorie susține că situația din teren nu a corespuns informațiilor din planul de securitate. Potrivit acestuia, muzeul trebuia să folosească sticlă antiefracție pentru vitrine, însă geamul protector a fost distrus foarte ușor, cu două lovituri de ciocan, iar hoții au furat coiful de aur fără nicio piedică.
„Raportul privind instalația precizează că Muzeul Drents va folosi așa-numita sticlă P6B. (…) Nu au respectat ceea ce s-a convenit în raportul privind instalațiile. Securitatea era primordială, dar sticla antiefracție promisă nu a fost utilizată, iar casca a fost furată cu două lovituri de ciocan”, a declarat fostul director.
Jurnaliștii RTL au confirmat că pentru vitrina respectivă oficialii muzeului olandez nu au folosit acest tip de sticlă, ci una obișnuită. Ei au citat din dosarul întocmit de anchetatorii olandezi, unde apare informația conform căreia s-a utilizat sticlă P2B, folosită în gospodării, pentru ferestre sau uși de geam. Ernest Oberländer susține că, dacă ar fi știut acest lucru, nu ar fi împrumutat artefactele și afirmă că nu a avut posibilitatea să testeze rezistența vitrinelor.
„Nu așa funcționează. Vitrinele costă uneori mai mult de zece mii de euro. Nu le atacați cu un baros pentru a testa rezistența. Trebuie să vă puteți baza pe raportul instalației”, a precizat Oberländer.
Cum a fost ales Muzeul Drents
Ernest Oberländer a afirmat că a ales să expună artefactele la Muzeul Drents deoarece instituția i s-a părut una dintre cele mai sigure. Anterior, exponatele dacice au fost împrumutate muzeelor din Milano, Beijing și Madrid.
„Îi iubesc pe olandezi și am vrut să împărtășesc patrimoniul României cu lumea întreagă. Pregătirile pentru expoziție au fost meticuloase, iar muzeul părea să fie cel mai bine protejat dintre toate muzeele cărora le-am împrumutat piese până acum”, a relatat el.
Potrivit spuselor sale, nu au existat probleme de securitate care să-l facă să creadă că muzeul olandez ar putea pierde artefactele. Instituția avea sisteme de alarmă performante, senzori de mișcare și geamuri armate, fiind, pe hârtie, cel mai sigur muzeu din întreaga serie de expoziții.
„Nu au existat astfel de probleme cu Muzeul Drents. Muzeul avea cele mai noi sisteme de alarmă, detectoare de mișcare și geamuri armate peste tot. Pe hârtie, acesta a fost cel mai sigur muzeu din întreaga serie”, a declarat Oberländer.
El a explicat că există un plan detaliat care descrie toate metodele de protecție pentru piesele valoroase expuse, inclusiv procedurile de intervenție în caz de incendiu și alte măsuri de securitate. Acest document nu a fost făcut public pentru a nu ajunge în mâinile potențialilor infractori.
„Toate detaliile despre securitatea Muzeului Drents sunt în el. Dacă se scurge informația, trebuie să reînnoiască întreaga securitate”, a precizat fostul director.
Alte probleme de securitate invocate
Ernest Oberländer susține că au existat și alte deficiențe. Potrivit acestuia, dacă mașinile de ceață ar fi funcționat corespunzător, spațiul expozițional nu ar fi fost vizibil, iar hoții nu ar fi găsit spărtura prin care au pătruns în incintă.
„Dacă mașinile de ceață ar fi funcționat corect, ar fi eliminat complet priveliștea din spațiul expozițional. E ca și cum ai merge prin lapte alb. Hoții de artă au intrat printr-o mică gaură în ușă. Nu ar fi găsit niciodată gaura aceea”, spune acesta.
Ancheta și reacția Muzeului Drents
După jaful de la Muzeul Drents, trei suspecți au fost arestați, însă piesele furate nu au fost recuperate. Coiful de la Coțofănești și trei brățări din aur rămân dispărute.
Muzeul Drents nu a comentat declarațiile fostului director referitoare la calitatea serviciilor de securitate sau la tipul de sticlă utilizat pentru vitrinele de expunere. Reprezentanții instituției au precizat doar că respectă cerințele de asigurare și că au comunicat toate informațiile necesare părții române.
