Ministerul Finanțelor propune noi reguli pentru a depista patronii bogați care își ascund averea în spatele firmelor aparent sărace aflate în insolvență.
Executivul condus de premierul Ilie Bolojan pregătește o reformă majoră a legislației insolvenței pentru a recupera o parte din cele aproximativ 100 de miliarde de lei datorate de companiile aflate în această procedură. Suma reprezintă echivalentul deficitului bugetar înregistrat în primele zece luni ale anului trecut.
Noile măsuri vizează în principal detectarea și sancționarea patronilor bogați care folosesc firmele în insolvență ca paravan pentru a păgubi statul și creditorii. Ministerul Finanțelor propune ca inspectorii ANAF să efectueze verificări mai amănunțite asupra persoanelor din spatele companiilor aflate în dificultate financiară, arată ziare.com.
Instrumente noi pentru ANAF
Conform proiectului legislativ, autoritățile fiscale vor putea folosi date publice și informații de pe rețelele sociale pentru a verifica coerența între averea personală a administratorilor și situația financiară reală a firmelor pe care le conduc. De asemenea, ANAF va beneficia de verificări încrucișate prin intermediul Departamentului de Mari Averi.
Persoanele identificate ca folosind procedura insolvenței în mod fraudulos pot fi împiedicate să mai înființeze sau să conducă firme pentru o perioadă de până la cinci ani. În plus, autoritățile vor putea încerca tragerea la răspundere solidară a administratorilor și vor analiza modalitățile prin care aceștia și-au dobândit averea.
Reforma prevede și reducerea duratei procedurilor de insolvență cu până la 50%, ceea ce ar putea scurta procesele de la aproximativ nouă luni în prezent. Obiectivul declarat este responsabilizarea beneficiarilor reali și descurajarea utilizării firmelor-paravan.
Experții, sceptici în privința eficienței măsurilor
Avocatul de drept fiscal Gabriel Biriș consideră că problema principală constă în “lipsă de eficiență a administrației fiscale, de-a lungul multor decenii”. El explică faptul că “cifra de 100 de miliarde de lei se referă, din câte înțeleg, la un stoc de creanțe pe o perioadă foarte lungă”.
Specialistul subliniază că multe din aceste sume “pur și simplu nu pot fi recuperate pentru că firmele care au generat datoriile au intrat în faliment fără active sau cu active foarte mici, astfel încât creditorii, inclusiv statul, nu au ce recupera”.
În opinia sa, situația actuală este rezultatul unei “legislații a insolvenței poate prea permisivă” și al unei “lipse de acțiune a ANAF-ului în timp”.
Capacitatea limitată de verificare
Întrebat despre capacitatea ANAF de a implementa verificările intensive propuse de Ministerul Finanțelor, Gabriel Biriș s-a arătat rezervat. “Atragerea răspunderii asociaților și administratorilor de către ANAF există și acum în legislație, în anumite condiții”, a precizat acesta, adăugând că extinderea acestor prevederi “va produce efecte pentru viitor și va îngreuna acumularea de noi datorii”.
Totuși, expertul consideră că “în privința creanțelor din trecut, e greu de crezut că se mai poate face mare lucru”.
Soluția: redistribuirea resurselor ANAF
Gabriel Biriș propune o abordare diferită pentru creșterea capacității de verificare a ANAF: “simplificarea legislației fiscale și eliberarea resurselor de la activități administrative care ocupă mult din capacitatea de inspectare”.
Avocatul atrage atenția asupra unei probleme structurale majore: “aproape jumătate, dacă nu chiar un pic mai mult, din inspectorii fiscali lucrează pe soluționarea cererilor de rambursare de TVA, din care peste 95%, din câte știu vreo 97% sunt confirmate”.
El consideră această alocare a resurselor ca fiind ineficientă: “De fapt, noi practic avem o legislație care ține jumătate din forța de inspecție fiscală ocupată cu 3% din TVA-ul cererilor de rambursare, făcute de companii”.
Soluția propusă de expert include “introducerea taxării inverse generalizate” care “ar reduce o parte din frauda mare cu TVA și cererile frauduloase de rambursare”. Astfel, resursele eliberate ar putea fi “redirecționate către anchetarea fraudei și a circuitelor care generează insolvențe frauduloase”, permițând ANAF să “facă anchete mai solide”.
