Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru decarbonizarea sectorului energetic, dar măsura este criticată ca fiind o amenințare la adresa securității naționale. Deși avertizat, Ilie Bolojan a ales să ignore riscurile, spunând că urmărește respectarea PNRR.
Guvernul României a aprobat recent o ordonanţă de urgenţă pentru decarbonizarea sectorului energetic, măsură ce face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și corespunde cerințelor Comisiei Europene. Totuși, decizia este considerată o „trădare a intereselor naționale”.
Ordonanța rigidizează calendarul de închidere a capacităților pe lignit și huilă, în contextul „caracterului ireversibil” al Jalonului 114 din PNRR. Guvernul vizează retragerea a 1.045 MW până la finalul lui 2025 și încă 710 MW până la 31 august 2026, pentru a evita penalități de până la 1,8 miliarde de euro.
Documentele consultate de stiripesurse.ro arată că ministrul energiei a cerut analize pentru prelungirea termenelor de închidere, dar avertismentele au fost ignorate. Proiectele pe gaz ale CE Oltenia, menite să compenseze retragerile, vor fi funcționale abia din 2029.
Decarbonizarea nu a fost însoțită de investiții adecvate. În 2022, targetul pentru noi capacități regenerabile a fost realizat în proporție de 0,64%, iar în ultimii șase ani au fost inaugurate doar două noi capacități regenerabile, de 15,56 MW.
În documentele tehnice, cărbunele este esențial pentru stabilitatea energetică. În timpul caniculei din iulie 2024, fără cărbune, România ar fi avut un deficit de aproape 16% la vârful de consum.
Fenomenul Dunkelflaute din iarna 2024-2025 a arătat că România nu poate depinde exclusiv de surse regenerabile și importuri, importurile devenind incerte din cauza mentenanței și tensiunilor regionale.
Infrastructura energetică a Ucrainei și deficitul Republicii Moldova cresc presiunea pe România, care trebuie să asigure stabilitate energetică în regiune. Avertismentele privind impactul asupra securității naționale nu au fost luate în considerare.
Guvernul justifică decizia prin obligațiile față de Bruxelles, dar documentele arată că alte state au cerut adaptări ale PNRR pentru a menține securitatea energetică. România riscă să plătească în prețuri mai mari, dependență de importuri și vulnerabilitate la crize regionale. Decizia Guvernului Bolojan pune în pericol interesul național.
