Premierul Ilie Bolojan a ajuns marți în Parlament pentru a-și angaja a doua oară răspunderea pentru legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și le micșorează pensia, după ce prima tentativă a fost respinsă de Curtea Constituțională. Premierul a fost huiduit de un grup de angajați ai Parlamentului care protestează pe holurile instituției, care i-au cerut demisia.
La ședința de plen în care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pentru legea care crește vârsta de pensionare a magistraților au fost 375 de parlamentari prezenți dintr-un total de 463.
Ilie Bolojan prezintă proiectul de lege:
„Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, în condițiile în care, așa cum știți, Curtea Constituțională, cu un vot de 5 la 4, la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat negativ.
Proiectul are câteva elemente importante. În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este acum la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă. acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani. Astăzi avem pensionare la 48 de ani.
De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, așa cum știți, pensia este cât ultimul salariu.
De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani.
Acest proiect răspunde la trei aspecte importante, în primul rând, la un aspect de inechitate socială pe care cetățenii țării noastre îl percep. Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 40 și 50 de ani, și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu, sau așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu.
Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect. Investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional. Deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani.
Al doilea efect al acestui proiect este că vine și pune economia pe baze sănătoase, în condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie. Între 55 și 64 de ani, doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală. Ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară sau prin diferite formule de pensionare anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie.
Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următoare este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase.
Acest proiect vine să răspundă aceste realități și să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori, în așa fel încât generațiile care ar trebui să intre în acest domeniu în activitate să poată să activeze în alte zone pentru că oamenii calificați atunci când vor ajunge și ajung la o maturitate profesională la 48-50 de ani își vor putea pune în valoare experiența și în următorii 50 de ani.
În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene pentru că, așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este jalon în PNRR și odată cu asumarea răspunderii credem că sunt respectate condițiile în așa fel încât România să încaseze banii care îi are reținuți din fondurile europene.”
Ședința de plen s-a încheiat.
