Rata anuală a inflației în România a crescut ușor la 9,88% în luna septembrie 2025, față de 9,85% în august, conform datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
Creșterea inflației este alimentată de scumpirile din mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%) și mărfuri alimentare (+7,86%), deși rămâne sub pragul de 10%. Indicele prețurilor de consum a fost de 100,36% față de august, iar rata medie pe ultimele 12 luni a fost de 6,1%.
Aceste cifre confirmă prognoza guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care anticipa un vârf de inflație în septembrie, de 9,6-9,7%, cauzat de șocuri de ofertă precum liberalizarea pieței energiei electrice (2,2 puncte procentuale impact), creșterea TVA la 21% (1,6 pp) și majorarea accizelor (0,4 pp). „Avem o cocoașă frumușică, cu un vârf în septembrie, după care urmează o absorbție treptată a șocurilor”, a declarat Isărescu în august, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației. BNR a revizuit în creștere prognoza pentru sfârșitul anului 2025 la peste 9%, de la 4,6% anterior, dar anticipează o scădere la 3% în 2026.
Ce s-a scumpit cel mai mult în septembrie
INS a evidențiat principalele categorii cu creșteri de prețuri:
- Mărfuri nealimentare: +11,09%, influențate de liberalizarea energiei și creșterea TVA.
- Servicii: +10,36%, afectate de majorări la transport, telecomunicații și recreere.
- Mărfuri alimentare: +7,86%, cu scumpiri la legume, fructe și carne.
Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) arată o rată anuală de 8,6%, iar rata medie pe 12 luni de 5,9%. De la 1 august, România aplică TVA standard de 21% (față de 19% anterior) și o singură cotă redusă de 11%, contribuind la presiunea inflaționistă.
Context și perspective
Creșterea ușoară a inflației vine pe fondul unei economii tensionate de șocuri externe și interne, dar sub pragul de 10% oferă o marjă de manevră BNR pentru menținerea politicii monetare restrictive. Isărescu a subliniat riscul deteriorării așteptărilor inflaționiste, dar a optimist că șocurile vor fi resorbite treptat. Totuși, analiștii avertizează că, fără reforme structurale, presiunea pe prețuri ar putea persista, afectând consumul și investițiile.
În concluzie, septembrie marchează vârful prognozat al „cocoașei” inflaționiste, dar scăderea anticipată în 2026 oferă speranță, dacă se evită efectele secundare. Cetățenii simt însă impactul zilnic: facturi mai mari la energie, alimente scumpe și servicii accesibile cu greutate.
