Fosta inspectoare ANAF Angela Burlacu, protagonista dosarului de corupție în care Dragoș Anastasiu a fost martor, a fost implicată și într-un alt scandal de proporții, fiind cercetată de DNA în dosarul Mediafax pentru practici identice de corupție.
Dezvăluirile arată că inspectoarea a acționat după același modus operandi și în cazul trustului condus de Adrian Sârbu, fondatorul ProTV și Mediafax.
Același modus operandi în două dosare majore
Angela Burlacu a fost condamnată la 5 ani de închisoare doar în dosarul ce vizează firmele lui Anastasiu, pentru că în dosarul Mediafax a scăpat prin prescrierea faptelor. Această situație relevă o practică sistematică a fostei inspectoare, care a folosit aceleași metode în ambele cazuri, transmite B1TV.
Cercetarea efectivă a inspectoarei în cazul Mediafax a început în 2018, în același an în care Cristian Băciucu și Dragoș Anastasiu au mers la DNA pentru a reclama faptele de corupție ale inspectoarei. Paradoxal, aceasta s-a întâmplat după ce timp de opt ani cei doi oameni de afaceri fuseseră de acord să o șpăguiască.
Contextul dosarului Mediafax
În 2016, omul de afaceri Adrian Sârbu a fost trimis în judecată de către Parchetul General, alături de alți oameni din trustul Mediafax Group, fiind acuzați de evaziune fiscală. În acest context tensionat, mai mulți angajați din cadrul trustului Mediafax au depus denunțuri la DNA în care au reclamat că Angela Burlacu și-a traficat influența în schimbul unor mari sume de bani.
Metodele folosite de inspectoare în cazul Mediafax au fost identice cu cele din dosarul Anastasiu. În schimbul asigurării că le va rezolva orice problemă la ANAF, cerea sume de bani și încheierea unor contracte de consultanță cu firma fiului ei.
Sistemul de protecție prin corupție
Potrivit datelor din dosar, Burlacu le spunea celor de la Mediafax că totul se face cu acordul șefului ei, iar banii oferiți sunt și pentru acesta. Și în cazul Anastasiu, ea a procedat la fel și l-a și trimis pe Anastasiu la un director din ANAF, demonstrând existența unei rețele de corupție mai extinse.
Unul dintre membrii Consiliului de Administrație al mai multor societăți din grupul Mediafax a declarat la audieri că, ori de câte ori era un control venit din partea organelor fiscale la nivelul firmelor din grupul Mediafax, Burlacu Angela era înștiințată “pentru a ajuta firmele în relația cu organele de control, respectiv pentru a determina membrii echipelor de control să manifeste un comportament mai blând”.
Negocierea mitei de 30.000 de euro
Potrivit denunțurilor în dosarul Mediafax, în timpul unui control de fond Burlacu ar fi pretins 30.000 de euro pentru ea și șeful ei, “astfel încât controlul să se termine cu bine”. Suma a fost stabilită în urma unei negocieri, conform datelor din dosar.
O angajată a trustului a mărturisit că a acceptat propunerea “datorită problemelor pe care le avea societatea, respectiv efectuarea unor cheltuieli foarte mari care nu aveau legătură cu activitatea sa, ci erau făcute în interesul lui Adrian Sârbu, probleme ce ar fi putut fi sesizate și de organele de control”.
Calculul “profesionist” al mitei
Documentele dosarului relevă că inspectoarea avea o abordare sistematică în calcularea mitelor. Inițial, angajata Mediafax i-a propus funcționarei ANAF suma de 10.000 de euro. Inspectoarea a refuzat, pe motiv că deficiențele sunt prea grave și că “în astfel de situații suma se calculează procentual (procent din suma stabilită ca evaziune), în cazul Publimedia calculând 50.000 euro”.
Întrucât angajata Mediafax – denunțătoarea – nu a fost de acord cu cuantumul sumei, a fost stabilită în final suma de 30.000 euro, demonstrând că mita era tratată ca o tranzacție comercială obișnuită.
Modalitatea de predare a banilor
Banii au fost remiși în mai multe tranșe, “una dintre acestea în valoare de 5.000 sau 10.000 euro, fiind dată de denunțătoare personal, iar restul în plicuri galben/maro, prin personalul de pază al societății”.
Denunțătoarea a explicat că banii pentru mită erau luați din casieria Mediafax Group, indicând că plățile ilegale erau integrate în fluxul financiar al companiei.
Cele două dosare – Anastasiu și Mediafax – în care Angela Burlacu a fost implicată relevă existența unei practici sistematice de corupție în cadrul ANAF, care a afectat controlul fiscal asupra unor companii importante din economia românească.
