Partidul Alianța pentru Unirea Românilor conduce în preferințele electoratului la intenția de vot dacă duminică ar avea loc alegerile parlamentare, arată un barometru al INSCOP Research, realizat în perioada 26-30 mai.
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor conduce în preferințele electoratului la intenția de vot dacă duminică ar avea loc alegerile parlamentare, arată un barometru al INSCOP Research, realizat în perioada 26-30 mai.
Dincolo de reprezentarea parlamentară, intenția de vot cumulată pentru partidele care ar putea forma majoritatea parlamentară (PSD, PNL, USR, UDMR) este de 50%, în timp ce restul partidelor parlamentare din opoziția probabilă adună un scor de aproximativ 44%. Partidele nereprezentate în Parlament adună 6%. AUR conduce detașat clasamentul intenției de vot cu un scor similar celui obținut de candidatul prezidențial George Simion pe teritoriul României în primul tur al alegerilor prezidențiale (38%)”, a explicat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, potrivit comunicatului de presă.
El a adăugat că PSD și PNL și dispută al doilea loc cu scoruri de sub 20%, „PSD aflându-se în scădere, fenomen explicabil în contextul eșecurilor electorale succesive de la alegerile prezidențiale, iar PNL într-o ușoară creștere probabil pe fondul revenirii în fruntea formațiunii a lui Ilie Bolojan, în acest moment unul dintre liderii politici cu cel mai ridicat nivel de încredere alături de Nicușor Dan”. „USR nu pare să valorifice electoral o eventuală asociere cu președintele Nicușor Dan, având un scor simular celui obținut în alegeri, posibil și pe fondul procentului relevant obținut de SENS, partid neparlamentar (4%). POT și SOS au o intenție de vot semnificativ sub scorul obținut la alegerile parlamentare în condițiile în care, candidatura lui George Simion a ajutat AUR să atragă o parte dintre susținătorii acestor partide”, a conchis Ștefureac.
Estimare participare vot alegeri parlamentare
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că „sigur nu” vor merge la vot și 10 ”sigur da” vor merge la vot, 11.5% dintre români au ales 1, 0.3% au ales 2, 0.3% au ales 3, 0.5% au ales 4, 3.3% au ales 5, 0.6% au ales 6, 2% au ales 7. 2.3% indică 8, 3.2% 9 și 74.2% indică 10. 1.7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
32.2% dintre români ar vota cu AUR, 14.7% cu PSD, 13.5% PNL și 10.2% cu USR. Pentru UDMR ar vota 3.8% din totalul respondenților, pentru SENS – 2.8%, pentru POT – 2.7%, iar pentru SOS România – 2.1%.
1.3% din total eșantion își exprimă preferința pentru un independent, iar 1.1% pentru alt partid. 7.2% dintre cei chestionați spun că nu s-ar duce la vot, 6.3% că nu știu/ nu s-au hotărât, iar 2.2% nu răspund. Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur vot (84.4% din total eșantion) 38.1% dintre alegători ar vota cu AUR, 17.4% cu PSD, 16% cu PNL, iar 12.2% cu USR. Pentru UDMR ar vota 4.5% dintre alegători, pentru SENS – 3.3%, pentru POT – 3.2%, iar pentru SOS Romania – 2.5%. 1.5% dintre respondenți își exprimă preferința pentru un independent, iar 1.3% pentru alt partid. Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă și declară că s-ar duce sigur la vot (67.1% din total eșantion) 38.3% dintre alegători ar vota cu AUR, 16.6% cu PNL, 15.2% cu PSD, iar 13.3% cu USR. Pentru UDMR ar vota 4.7% dintre alegători, pentru SENS – 4.1%, pentru POT – 3.5%, iar pentru SOS Romania – 1.8%. 1.5% dintre respondenți își exprimă preferința pentru alt partid, iar 1.1% pentru un independent. Cercetarea sociologică este realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. „BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim planul dezbaterii publice vocea cetățenilor”, mai spune sursa citată.
