Biroul Electoral Central (BEC) a publicat, duminică seară, motivarea deciziei de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu. Biroul urma să se pronunțe doar pe admisibilitatea de principiu a dosarului candidatului, așa cum este prevăzut în legea electorală. În schimb, membrii BEC s-au transformat în instanță de judecată și au invocat tocmai decizia CCR de anulare a alegerilor. În esență, așa zisul raționament era următorul: dacă alegerile s-au anulat din cauza lui, nu este „democratic” să fie lăsat să candideze, astfel că decizia nu a avut niciun fel de legătură cu documentele depuse.
Citește AICI decizia prin care BEC i-a respins candidatura lui Călin Georgescu.
„În ceea ce priveşte candidatura domnului Georgescu Călin, aceasta nu întruneşte condiţiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligaţia ( expressis verbisprevăzută în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024) de a apăra democraţia, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre şi imparţiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuşi fundamentul ordinii constituţionale actuale”, se arată în document.
Referirile la decizia CCR de anulare a alegerilor
În motivare, BEC a amintit că judecătorii CCR au anulat precedentele alegeri prezidențiale tocmai din cauza modului în care Călin Georgescu a înțeles să-și desfășoare campania.
„De altfel, anulând procesul electoral în curs şi dispunând reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea de candidaturi) ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale, esenţiale pentru democraţie şi statul de drept, Curtea Constituţională a tranşat implicit şi general obligatoriu şi cu privire la neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către candidatul Georgescu Călin, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeaşi persoană îndeplineşte condiţiile pentru a accede la funcţia de Preşedinte al României. În concluzie, atât timp cât instanţa de contencios constituţional a statuat deja cu privire la aspectele mai sus menţionate, îndeplinirea celorlalte condiţii de înregistrare a candidaturii şi a semnului electoral, apare ca irelevantă”, explică BEC.
Decizia CCR în cazul candidaturii lui Șoșoacă, invocată
De asemenea, Biroul Electoral Central a amintit de argumentele în baza cărora CCR a anulat candidatura Dianei Șoșoacă, liderul SOS România, la alegerile precedente.
„Relevant pentru Biroul Electoral Central este faptul că hotărârea Curţii Constituţionale, anterior menționată, analizează şi statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate, a înţeles să se raporteze la condiţiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Preşedinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esenţă ale statului de drept. Or, statuările Curţii Constituţionale din Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, statuări obligatorii şi pentru Biroul Electoral Central, conduc la concluzia că, în ceea ce priveşte candidatura domnului Georgescu Călin, aceasta nu întruneşte condiţiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligația (expressis verbis prevăzută în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024) de a apăra democrația, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparţiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuşi fundamentul ordinii constituţionale actuale”, se mai arată în motivarea BEC.